Romanul de pe noptieră: Ce spun cercetările despre empatie și sănătatea cognitivă
O idee răspândită în mediul online și în podcasturile despre dezvoltare personală susține că oamenii inteligenți și serioși citesc literatură non-ficțiune. Non-ficțiunea oferă informații factuale și cunoștințe concrete, în timp ce ficțiunea — romanele și poezia — este tratată adesea ca o formă mai puțin practică de divertisment. Un studiu recent a analizat dacă ficțiunea este într-adevăr doar divertisment.
Cercetătorii au examinat un corp amplu de dovezi privind modul în care citirea ficțiunii narative — povești despre oameni, obiectivele, provocările și relațiile lor — ne poate influența psihologic, social și cognitiv. Lucrarea lor a fost publicată în Current Opinion in Psychology.
Rezultatele contrazic concepția populară: citirea ficțiunii este un predictor mai puternic al abilităților verbale și lingvistice decât citirea non-ficțiunii. Ficțiunea acționează ca o punte între lectura pentru plăcere și competența lingvistică. Limbajul și stilul său bogat îi captivează pe cititori și îi mențin conectați la text mult timp după ultima pagină.
Poveștile funcționează și ca exercițiu social. Atunci când cititorii își imaginează ce simt și ce trăiesc personajele, își dezvoltă empatia, inteligența emoțională și capacitatea de a vedea lucrurile din perspectiva altei persoane. Copiii și adolescenții care citesc mai multă ficțiune tind să se comporte mai amabil cu ceilalți și să aibă mai puține probleme cu colegii.
Un studiu elvețian realizat pe 700 de copii a constatat că discutarea unor povești care ilustrează incluziunea i-a făcut pe copii mai sensibili la nedreptate și la rău decât curriculumul lingvistic standard. Efectele lecturii pot persista mult dincolo de copilărie.
Un studiu remarcabil de lungă durată a urmărit participanți timp de cinci decenii și a descoperit că adolescenții care petreceau mai mult timp liber citind au devenit adulți mai conectați social, care își vedeau și vorbeau mai des cu familia și prietenii.
Lectura protejează creierul
Puține activități oferă creierului un antrenament atât de intens precum lectura, iar acest efort aduce beneficii cognitive majore. Cititul ajută la încetinirea pierderii de țesut cerebral și întărește conectivitatea neuronală, ceea ce la rândul său contribuie la protecția împotriva pierderii memoriei legate de vârstă și a declinului cognitiv de-a lungul vieții.
Aceste beneficii se aplică însă lecturii în general, fie că este ficțiune sau non-ficțiune. Ficțiunea le oferă oamenilor instrumente pentru a naviga lumea socială și pentru a găsi sens în viață, iar cercetările sugerează că ar putea contribui și la prelungirea vieții.
Într-un eșantion reprezentativ la nivel național din SUA, cu peste 3.500 de adulți vârstnici, cei care citeau cărți au supraviețuit cu 23 de luni mai mult decât cei care nu citeau, măsurat în momentul în care 20% din fiecare grup decedase. Asocierea a fost mult mai puternică pentru cărți decât pentru ziare sau reviste. Studiul nu a făcut distincția între ficțiune și non-ficțiune, dar 87% dintre cititorii de cărți din grup lecturau ficțiune.
Oamenii de știință știu de mult timp că persoanele care se implică în arte tind să păstreze memorii mai ascuțite și un control mental mai puternic la vârste înaintate. Lectura se încadrează în acest tipar. Studii anterioare au identificat beneficii cognitive atât din ficțiune, cât și din non-ficțiune, dar ficțiunea ar putea aduce un beneficiu suplimentar, deoarece poate servi ca substitut pentru interacțiunea socială.
Pierderea într-o lume ficțională construită de un autor solicită și un alt tip de efort mental. De exemplu, un roman lung, cu numeroase personaje, relații și linii narative, îi menține pe cititori în mod constant să-și amintească și să conecteze informații într-un mod în care un text informativ scurt, de regulă, nu o face.
Dincolo de câștigurile literare
Ficțiunea transformă cititorii într-o comunitate, oferindu-le un teren comun pentru a discuta, a se conecta și a crea legături în jurul iubirii împărtășite pentru povești. Cluburile de carte fizice care înfloresc în întreaga lume și comunitățile online de cititori de pe Instagram și YouTube sunt exemple elocvente ale modului în care analizarea intrigilor, dezbaterea personajelor și schimbul de recomandări pot aduce oamenii împreună.
Ficțiunea nu este deloc o formă pasivă de divertisment. Oferă minții un antrenament bogat care ar putea contribui la menținerea ei ascuțite pe măsură ce îmbătrânim și poate cultiva un sentiment de bunăstare mai fericit și mai sănătos. Autorii speră că această analiză va stimula mai multe cercetări în aceste domenii. Mai presus de toate, ea susține cauza accesului la cărți pentru toată lumea, indiferent de vârstă, preferințe sau limbă.
