Studiu în 40 de țări: Activismul politic, asociat cu o reprezentare mai bună în politicile publice
Votul nu este singura modalitate prin care cetățenii își pot influența politicile, iar un studiu amplu sugerează că implicarea activă între alegeri contează cel puțin la fel de mult. Cercetători de la Universitatea Lund și Universitatea din Göteborg au analizat dacă anumite forme de participare politică sunt mai eficiente decât altele, corelând date privind implicarea politică cu opiniile respondenților despre diverse propuneri de politici și cu implementarea efectivă a acestora în termen de cinci ani.
Studiul, publicat în revista Political Behavior, se bazează pe un set de date ce cuprinde 270.000 de persoane din 40 de țări, care au participat la sondaje în perioada 1996–2016.
Votanții și ne-votanții, diferențe minore în reprezentare
Una dintre cele mai discutate constatări privește impactul votului. În datele analizate, 74% dintre respondenți votaseră, iar 26% nu. Comparând cele două grupuri, cercetătorii au descoperit că opiniile votanților nu s-au reflectat în politicile adoptate într-o măsură mai mare decât cele ale ne-votanților. Cu alte cuvinte, votul nu se corelează cu o reprezentare politică mai bună.
În schimb, alte forme de activitate politică s-au asociat cu rezultatele în materie de politici, printre care participarea la demonstrații, organizarea de petiții, boicotarea anumitor produse sau contactarea politicienilor. Cu cât o persoană se implică în mai multe astfel de activități între alegeri, cu atât crește șansa ca politicile pe care le preferă să fie adoptate cinci ani mai târziu.
Corelație, nu neapărat cauzalitate
„Acest lucru susține ipoteza că activismul produce rezultate, dar nu putem afirma cu certitudine că așa stau lucrurile”, spune Jesper Lindqvist, politolog la Universitatea Lund.
Cercetătorii pot demonstra astfel că activismul este asociat cu o reprezentare mai bună, dar nu că activismul în sine o cauzează. Ei au luat în calcul și factori care ar putea contribui la o mai bună reprezentare politică, precum educația, venitul, vârsta, genul sau localizarea geografică.
„Acești factori socioeconomici au jucat un anumit rol, dar chiar și atunci când au fost luați în considerare, legătura dintre activismul politic și o reprezentare mai bună s-a menținut”, explică Lindqvist.
Explicații posibile
O altă explicație posibilă evidențiată de cercetători este că persoanele implicate activ în politică înțeleg mai bine cum funcționează sistemul politic și că opiniile lor se aliniază mai des cu cele ale factorilor de decizie. În consecință, acestea pot simți că au o capacitate mai mare de a influența politicile.
„Activismul politic poate fi un semn al unei schimbări sociale mai largi. Atunci când oamenii încep să organizeze demonstrații și petiții, acest lucru transmite politicienilor un semnal că opinia publică se schimbă”, afirmă Lindqvist.
„Studiul nostru oferă o bază solidă pentru cercetări viitoare”, continuă el. „Am identificat câteva corelații fundamentale, dar nu trebuie mers prea departe cu ele. Mulți oameni se întreabă dacă merită, de exemplu, să participe la demonstrații, iar unele dovezi sugerează că da.”
Votul rămâne fundamental
Întrebat ce concluzii se pot trage din studiu și dacă acesta sugerează că votul nu are sens, Lindqvist a respins categoric această interpretare.
„Nu, absolut deloc. Alegerile rămân fundamentul democrației reprezentative și determină ce partide ajung la putere. Studiul nostru arată, în schimb, că opiniile persoanelor care sunt și politicește active între alegeri tind să fie mai bine reprezentate în politici”, a declarat el.
„Acest lucru susține teoria potrivit căreia activismul politic influențează elaborarea politicilor, dar există și alte explicații care ar putea justifica corelația pe care am găsit-o. Totuși, pentru oricine vrea să influențeze politica și să fie sigur că o face, un sfat util este să nu doar voteze, ci să folosească și celelalte oportunități democratice disponibile”, conchide Lindqvist.
