Un sfert din populația globului, expusă poluării periculoase cu ozon
Un raport european publicat miercuri arată că valurile de căldură și incendiile de vegetație combinate cu emisiile cauzate de activitatea umană au expus o treime din populația lumii unor niveluri extrem de ridicate de poluare cu ozon. Analiza, realizată de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS) din cadrul Uniunii Europene, acoperă primele opt luni ale anului 2026 și evidențiază legătura strânsă dintre schimbările climatice și poluarea aerului.
Când căldura și lumina solară reacționează cu emisiile din incendii, vehicule și industrie, se formează ozonul la nivelul solului, care poate deteriora țesutul pulmonar, provoca dificultăți de respirație, declanșa crize de astm și genera alte probleme de sănătate.
Asia, continentul cel mai afectat
Deși în ultimele decenii s-au înregistrat progrese în reducerea celor mai dăunători poluanți, ozonul s-a dovedit mai dificil de combătut, pe măsură ce schimbările climatice favorizează formarea sa. Poluarea cu ozon din acest an a fost determinată în parte de valurile de căldură record și de incendiile care au afectat Europa și America de Nord și au trimis fumul dincolo de granițele acestora. Indonezia s-a confruntat cu incendii majore, iar fenomenul El Niño, început în iunie și care urmează să atingă apogeul mai târziu în acest an, ar putea alimenta și mai multe incendii în Asia de Sud-Est.
„Poluarea aerului nu se oprește la granițe. Poate călători mii de kilometri, traversând continente și oceane și afectând calitatea aerului departe de sursa sa”, a declarat Laurence Rouil, directorul CAMS.
În perioada 1 ianuarie – 15 septembrie, 34% din populația globală a fost expusă unei calități „extrem de proaste” a aerului, ceea ce înseamnă concentrații de ozon mult peste recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Ghidul OMS stabilește 100 de micrograme de ozon pe metru cub ca nivel maxim recomandat de expunere, mediat pe opt ore. Alți 17% dintre locuitorii planetei au respirat un aer „foarte prost”, iar 5% au fost expuși unor niveluri „bune” de ozon.
Asia are cea mai ridicată rată de expunere la poluarea cu ozon, cu 53% din populație respirând un aer „extrem de prost”. Alți 22% au fost expuși unor niveluri „foarte proaste” de ozon. Emisiile extinse de pe continent sunt determinate de industrializare, dezvoltarea economică și transporturi, precum și de incendiile de vegetație și arderea reziduurilor agricole. New Delhi, Dhaka, megalopolisul chinez Chongqing și Lahore, din Pakistan, s-au numărat printre orașele cu niveluri „extrem de proaste” de ozon.
Europa și America de Nord, afectate de valuri de căldură și incendii
Două treimi din populația Americii de Nord și 45% din cea a Europei au fost expuse unei calități a aerului „proaste” sau „foarte proaste”. Reglementările UE s-au dovedit eficiente în reducerea emisiilor de poluanți, cu excepția ozonului, se arată în raport. Poluarea cu ozon este asociată cu 60.000 de decese premature pe an în Europa, a declarat Ian Marnane, oficial al Agenției Europene de Mediu, într-o conferință de presă. Nivelurile de ozon din America de Nord au rămas, de asemenea, „relativ neschimbate” în ciuda politicilor ambițioase de reducere a emisiilor.
Fumul provenit din incendiile forestiere, arderea culturilor și gătit contribuie semnificativ la poluarea aerului în Africa, în timp ce praful saharian ajunge până în Europa. Pe continentul african, 8% din populație a îndurat o calitate „extrem de proastă” a aerului în acest an, iar pentru 19% dintre locuitori aceasta a fost „foarte proastă” sau „proastă”.
Nivelurile de ozon au fost foarte ridicate în orașul brazilian São Paulo și extrem de ridicate în Rio de Janeiro, dar calitatea aerului a fost „bună” sau „acceptabilă” pentru 81% din populația Americii de Sud. O excepție notabilă este Oceania, inclusiv Australia și Noua Zeelandă, unde 66% din populație s-a bucurat de niveluri „bune” de ozon, iar 34% au trăit în condiții „acceptabile”.
