Studiu: „Concedierea tăcută” este asociată cu niveluri mai ridicate de „renunțare tăcută” în rândul angajaților
Un studiu realizat în industria petrolului, gazelor și produselor petroliere a constatat că „concedierea tăcută” din partea angajatorilor este asociată cu niveluri mai ridicate de „renunțare tăcută” în rândul angajaților, în timp ce relațiile solide la locul de muncă pot slăbi acest efect. Cercetarea a fost publicată în International Journal of Business Information Systems.
Termenul „renunțare tăcută” descrie angajații care își limitează munca la responsabilitățile lor formale, în loc să preia sarcini suplimentare. „Concedierea tăcută” se referă la situația în care angajatorii încurajează indirect angajații să plece, creând un mediu de lucru nedorit sau reținând oportunități și sprijin.
Cercetarea a arătat o relație pozitivă între cele două practici: pe măsură ce „concedierea tăcută” a crescut, a crescut și „renunțarea tăcută”. Totuși, relația a fost mai slabă acolo unde locurile de muncă aveau un capital social mai mare — rețelele, încrederea, normele comune și relațiile care le permit oamenilor să coopereze și să comunice mai eficient între ei.
Constatările au implicații pentru managementul resurselor umane, deoarece atenția ar putea să se mute de la dezangajarea individuală și impactul acesteia asupra fluctuației de personal către comportamentul organizațional mai larg. În loc să fie tratată exclusiv ca o problemă de motivație a angajaților, cercetarea sugerează că practicile de management pot contribui la retragere și ar trebui luate în considerare și ele.
Studiul a fost realizat de Ebrahim Rajabpour și colaboratorii săi.
