Roverul Curiosity al NASA surprinde o panoramă deosebită a zorilor marțiene
Roverul Curiosity al NASA a transmis o nouă panoramă care oferă cea mai detaliată imagine de până acum a unor stânci îndepărtate, modelate de vânt, de pe Marte. Imaginea surprinde forme spectaculoase numite yardangs, conturate de eroziunea vântului, pe orizontul marțian.
Panorama a fost captată de camera Mastcam a roverului pe 11 august 2026, în cea de-a 4.982-a zi marțiană a misiunii, la ora locală 8:30 dimineața. Fotografia este compusă din șase imagini individuale, trimise pe Pământ și apoi asamblate. Spre deosebire de majoritatea imaginilor realizate cu Mastcam, aceasta a fost procesată fără echilibrare de alb, păstrând astfel aspectul natural al luminii dimineții, care evidențiază nuanțe albăstrui în prim-plan.
Stratul de yardangs se întinde pe aproximativ 16 kilometri în zona de nord-vest a muntelui Sharp, o formațiune înaltă de circa 5 kilometri pe care roverul Curiosity o urcă din anul 2014. Recent, roverul a depășit un nou prag în ascensiunea sa, atingând o altitudine de 1 kilometru deasupra fundului craterului Gale — cea mai mare altitudine atinsă vreodată pe Marte.
Muntele Sharp este alcătuit din straturi succesive, fiecare înregistrând o perioadă distinctă din istoria planetei. Studiind aceste straturi, oamenii de știință au putut afla mai multe despre lacurile și cursurile de apă care au acoperit această regiune acum miliarde de ani. Ulterior, apa a secat, lăsând în urmă minerale sărate. După ce depunerea de materiale noi s-a oprit, o parte din straturi ar fi putut fi îndepărtată de vânt, dând naștere yardangs-urilor.
Un alt cadru recent, captat pe 5 septembrie 2026, arată fundul craterului Gale, privit în urmă de rover. La doar nouă zile înainte de această imagine, Curiosity marca 1 kilometru de altitudine câștigată de la începutul ascensiunii sale pe muntele Sharp, în 2014.
„Stratul de yardangs pare deplasat. Are culoarea greșită, straturile sunt înclinate la un unghi ciudat și aproape că pare lipit peste peisaj”, a declarat Ashwin Vasavada, om de știință al proiectului Curiosity la Laboratorul de Propulsie cu Jet al NASA din California de Sud. „Dar tocmai de aceea este captivant să ajungem acolo. Nimeni nu este sigur ce anume a creat acest strat, însă o ipoteză este că ar putea fi cenușă depusă de erupții vulcanice antice.”
Curiosity se află în al doilea an al celei de-a cincea misiuni extinse, care a început cu explorarea unor creste asemănătoare unei pânze de păianjen, numite boxwork. În următorul an, roverul își va petrece cea mai mare parte a timpului traversând straturi bogate în sulfați și carbonați, ambele indicii ale unor perioade antice de uscare a suprafeței. Spre anul 2027, oamenii de știință speră să ajungă la baza yardangs-urilor, unde Curiosity își va putea folosi brațul robotic pentru a colecta date unice despre aceste formațiuni misterioase.
