Cum alunecă organizațiile spre comportamente lipsite de etică
Comportamentele lipsite de etică din cadrul organizațiilor apar mai rar brusc și mai des ca urmare a unei derive treptate, arată o cercetare realizată la Școala Europeană de Management și Tehnologie (ESMT) din Berlin. Conform studiului, angajații pot ajunge colectiv la practici discutabile pe măsură ce grupul redefinește, pas cu pas, ceea ce consideră a fi acceptabil din punct de vedere etic.
Lucrarea, intitulată „The Emergence of Collective Moral Disengagement”, a fost semnată de Ulf Schaefer (ESMT), Urs Müller (SDA Bocconi School of Management) și Johannes Habel (C.T. Bauer College of Business, University of Houston) și a fost publicată în Journal of Business Ethics, o revistă evaluată de specialiști.
În timp ce cercetările anterioare s-au concentrat frecvent asupra indivizilor sau asupra raționalizărilor care apar după producerea faptelor, noul studiu analizează modul în care comportamentul lipsit de etică devine normalizat social în cadrul grupurilor înainte ca abaterile majore să se producă.
Autorii propun un cadru teoretic care explică apariția „dezangajării morale colective” în organizații. Pornind de la teoria dezangajării morale, de la teoria multinivel și de la cercetările privind sistemele adaptative complexe, ei descriu un proces în trei etape prin care comportamentul lipsit de etică devine treptat acceptat în grup, prin justificări comune și întărire socială.
Pentru a ilustra aceste dinamici, cercetătorii analizează mai multe scandaluri corporative majore, printre care scandalul emisiilor Dieselgate de la Volkswagen, cazul de mită de la Siemens, scandalul conturilor false de la Wells Fargo și promovarea medicamentului OxyContin de către Purdue Pharma.
„Multe scandaluri corporative majore nu sunt provocate de indivizi izolați, ci de grupuri de persoane care ajung treptat să normalizeze împreună comportamente problematice”, a declarat Schaefer, lector senior la ESMT Berlin. „Angajații pot continua să se considere oameni etici în timp ce redefinește colectiv ceea ce este considerat acceptabil în interiorul organizației.”
Studiul identifică mai mulți factori care fac organizațiile mai vulnerabile la derivă etică, printre care angajații influenți care legitimează comportamente discutabile, narativele interne care justifică abaterile și loialitatea puternică de grup care descurajează angajații să vorbească.
Concluziile sugerează că firmele ar trebui să acorde mai multă atenție dinamicilor organizaționale timpurii care permit unui comportament discutabil să se răspândească și să se înrădăcineze în timp. Cercetarea subliniază importanța semnalelor din partea conducerii, a discuțiilor interne și a structurilor de stimulente în modelarea modului în care angajații interpretează colectiv limitele etice, înainte ca abaterile să escaladeze în crize organizaționale majore.
