Feed-urile vizual atractive direcționează atenția spre dezinformare
Un studiu condus de Jiyoung Lee, profesor în cadrul Departamentului de Media și Comunicare, împreună cu cercetători internaționali, a analizat modul în care contrastul vizual dintre postările de pe rețelele sociale influențează viteza cu care utilizatorii identifică dezinformarea vizuală. Rezultatele, publicate în revista Computers in Human Behavior, arată că o postare vizibil mai luminoasă și mai colorată decât conținutul din jur este privită semnificativ mai rapid de către utilizatori.
Un nou mod de a studia dezinformarea vizuală
În fiecare zi, milioane de oameni derulează fluxuri rapide de conținut pe aplicații precum Instagram, întâlnind un amestec de fotografii, videoclipuri și postări text. Deși mulți consideră că știrile false păcălesc oamenii prin cuvinte înșelătoare, imaginile înșelătoare joacă adesea un rol și mai important. Până acum, majoritatea studiilor au examinat postări înșelătoare individuale, în izolare completă.
Cercetarea condusă de SKKU a adoptat o abordare nouă, analizând modul în care mediul vizual din jur — mai exact, echilibrul relativ al saturației culorilor între mai multe postări — ghidează atenția vizuală și memoria.
Monitorizarea mișcărilor oculare în condiții realiste
Pentru a evalua acest efect în condiții realiste, cercetătorii au monitorizat mișcările oculare ale participanților în timp ce aceștia derulau un feed simulat de rețele sociale. Echipa a ajustat nivelurile de saturație ale imaginilor astfel încât fie postarea cu dezinformare să iasă în evidență viu colorată față de postările șterse, alb-negru din jur, fie postările vibrante din jur să eclipseze o postare cu dezinformare atenuată.
Datele de eye-tracking au relevat o diferență clară: utilizatorii își fixau privirea asupra postării false mult mai rapid atunci când aceasta era vizual dominantă față de elementele vecine.
Limitele avantajului vizual
Totuși, acest avantaj vizual a avut limite clare. Participanții nu au petrecut mai mult timp total citind postarea vie colorată și nici nu au demonstrat o memorare mai bună a mesajului înșelător ulterior. Scânteia timpurie a atenției a fost determinată de percepția vizuală automată, nu de o învățare mai profundă.
„Când derulăm pe telefoane, ochii noștri sar în mod natural spre culori luminoase și vibrante înainte ca creierul să înceapă să evalueze conținutul”, a explicat Lee. „Aceste rezultate ne reamintesc că lupta împotriva dezinformării online necesită să privim dincolo de postările individuale. Platformele de social media și programele de alfabetizare digitală trebuie să ia în considerare și modul în care designul feed-ului și contrastul vizual direcționează atenția utilizatorilor.”
Implicații pentru spații digitale mai sigure
Această cercetare oferă îndrumări practice pentru construirea unor spații digitale mai sigure. Prin înțelegerea modului în care funcționează contrastul vizual, dezvoltatorii și educatorii media pot proiecta interfețe mai inteligente care împiedică conținutul înșelător să exploateze obiceiurile vizuale de bază, capacitând generațiile tinere să navigheze feed-urile digitale cu o conștientizare mai mare.
