Activitățile sociale variate și susținute pot proteja creierul la vârsta a treia
Implicarea regulată în activități sociale diverse ar putea îmbunătăți performanța cognitivă și ar putea încetini declinul sănătății creierului asociat îmbătrânirii, arată concluziile unui amplu studiu internațional publicat în Journal of Epidemiology & Community Health. Potrivit rezultatelor, practicarea a cel puțin trei astfel de activități, printre care voluntariatul și apartenența la cluburi sportive, pare să fie deosebit de eficientă pentru menținerea agerimii mintale.
Cercetătorii atrag atenția că demența, precedată de deteriorarea cognitivă, ar putea afecta aproape 153 de milioane de persoane până în 2050. Deși numeroase studii au analizat legătura dintre activitățile sociale și funcția cognitivă ori demență, rezultatele au fost inconsistente, posibil din cauza eșantioanelor mici, a diversității geografice limitate și a diferențelor în definirea și măsurarea activității sociale și a rezultatelor cognitive.
Pentru a depăși aceste limitări, cercetătorii au analizat date pe termen lung, reunite din cinci anchete reprezentative la nivel național, desfășurate în 24 de țări: studiul american Health and Retirement Study, English Longitudinal Study of Aging, studiul chinez CHARLS, studiul mexican MHAS și Survey of Health, Aging, and Retirement in Europe. În total, au fost incluși 57.793 de participanți, cu vârste medii între 57 și 73 de ani, urmăriți în medie timp de șase ani.
Participanții au fost întrebați despre tipul și numărul activităților sociale în care se implică, iar performanța cognitivă a fost evaluată prin teste de memorie și funcție executivă. Rezultatele au fost transformate într-un scor global al funcției cognitive, unde scorurile mai mari indică o performanță mai bună. Analiza a arătat că persoanele implicate în activități sociale au obținut scoruri semnificativ mai mari decât cele care nu participau la astfel de activități, iar scorurile au crescut odată cu numărul de activități practicate.
Voluntariatul și apartenența la cluburi sportive au fost asociate cu un risc mai scăzut de declin cognitiv în toate cele cinci grupuri analizate, iar participarea la cursuri de formare și îngrijirea copiilor au fost corelate semnificativ cu scoruri cognitive mai mari de la un an la altul. În schimb, implicarea activă în grupuri politice, comunitare, bisericești sau religioase nu a fost asociată în mod constant cu o îmbunătățire cognitivă.
Analizele suplimentare au indicat că asocierea pozitivă dintre activitățile sociale și funcția cognitivă a fost mai puternică în rândul femeilor, al persoanelor de 60 de ani și peste, al celor cu un nivel mai ridicat de educație, al celor care nu erau depresivi, al celor care locuiau singuri, al celor cu greutate normală, al celor din zonele rurale și al celor care fumau sau consumau alcool.
Fiind un studiu observațional, acesta nu poate stabili o relație de cauzalitate. Cercetătorii recunosc și alte limitări, printre care lipsa standardizării între cele cinci anchete, ajustarea doar parțială pentru factorii potențial influenți și concentrarea asupra cantității activităților sociale, în detrimentul calității, al motivației și al experienței, care ar putea fi la fel de importante.
Mecanismul prin care activitățile sociale ar putea proteja împotriva declinului cognitiv nu este pe deplin clar, dar cercetătorii avansează mai multe explicații plauzibile. Una dintre ele este ipoteza „folosește-o sau pierde-o”, potrivit căreia implicarea susținută în activități care stimulează cognitiv ar putea spori plasticitatea neurală și ar putea întări conexiunile sinaptice. Un nivel mai ridicat de educație este asociat cu o eficiență neurală și o capacitate compensatorie mai mari, crescând rezistența la modificările neuropatologice legate de îmbătrânire, în timp ce participarea la activități sociale semnificative ar putea promova bunăstarea psihologică, care la rândul ei ar putea modula funcția neuroendocrină și ar putea reduce efectele dăunătoare ale stresului cronic asupra structurii și funcției hipocampului.
„În ansamblu, aceste rezultate sugerează că activitățile sociale pot acționa ca un factor de protecție multidimensional împotriva deteriorării cognitive la adulții vârstnici”, notează autorii. Ei concluzionează că rezultatele subliniază importanța dezvoltării și implementării unor intervenții țintite care să promoveze implicarea socială variată și susținută în rândul vârstnicilor, ca strategie viabilă pentru reducerea riscului de declin cognitiv legat de vârstă.
