Studiu de 18 ani despre sunetele balenelor dezvăluie habitatul unei specii misterioase

Florentina

Balenele Omura, urmărite prin sunet timp de 18 ani, își dezvăluie habitatul preferat

Analiza a peste 18 ani de înregistrări acustice subacvatice realizate în largul coastelor de nord-vest ale Australiei a arătat că balenele Omura, una dintre cele mai misterioase specii de cetacee din lume, sunt cel mai probabil întâlnite în ape calde și bogate în hrană. Descoperirile oferă noi informații despre habitatul acestei specii, listată drept „cu date insuficiente” pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, ceea ce înseamnă că nu există deocamdată suficiente informații pentru a-i evalua corect riscul de dispariție.

Cercetătorii de la Centrul pentru Știința și Tehnologia Marină din cadrul Școlii de Științe ale Pământului și Planetelor a Universității Curtin au analizat aproape două decenii de înregistrări acustice subacvatice colectate din 35 de situri, pe o distanță de aproximativ 1.800 de kilometri de ocean, în largul coastelor de nord-vest ale Australiei, între 2005 și 2023. Echipa a detectat apelurile balenelor Omura pe tot parcursul anului, dar a constatat că prezența lor este mai probabilă între septembrie și mai, când apele sunt mai calde.

Autoarea principală a studiului, Ciara Browne, doctorandă la Curtin, a declarat că balenele Omura sunt extrem de greu de studiat, deoarece observațiile vizuale sunt rare, iar ascultarea apelurilor lor reprezintă o modalitate importantă de a înțelege unde apar acestea. „Am descoperit că erau mai probabil prezente acustic în apele mai calde, unde condițiile oceanice creează oportunități bogate de hrănire”, a spus Browne. „Balenele au fost detectate pe tot parcursul anului, dar distribuția lor s-a modificat odată cu anotimpurile, cu o probabilitate mai mare de prezență în lunile mai calde.”

Cercetătorii au constatat că balenele erau asociate cu temperaturi ale suprafeței mării de peste 27,5 grade Celsius, cu vânturi mai puternice și cu niveluri mai ridicate de clorofilă-a, un indicator al vieții marine microscopice care stă la baza rețelei trofice oceanice. Studiul a mai arătat că prezența balenelor a crescut la aproximativ o lună după perioadele cu niveluri mai ridicate de clorofilă-a, ceea ce sugerează că acestea ar putea reacționa la creșterea productivității și a disponibilității prăzii care urmează schimbărilor condițiilor oceanice.

Coautoarea Christine Erbe, directoare a Centrului pentru Știința și Tehnologia Marină, a spus că înțelegerea zonelor în care apar balenele Omura este un prim pas important pentru protejarea lor. „Balenele Omura au fost recunoscute ca specie distinctă abia în 2003, iar pentru că știm atât de puțin despre ele, identificarea habitatelor și a condițiilor oceanice pe care le preferă este vitală pentru eforturile viitoare de conservare”, a spus Erbe. „Descoperirile noastre oferă o bază importantă pentru înțelegerea modului în care balenele Omura folosesc apele australiene și cum ar putea reacționa la schimbările de mediu.”

Ea a adăugat că aceste cunoștințe pot contribui la planificarea marină și la o mai bună înțelegere a impactului potențial al activităților precum transportul maritim, industria offshore și alte surse de zgomot subacvatic. Cercetarea poate ajuta de asemenea la înțelegerea impactului viitor al schimbărilor climatice asupra comportamentului balenelor.

Directorul executiv al Institutului de Științe Marine din Australia de Vest, dr. Luke Twomey, a declarat că studiul oferă dovezi valoroase pentru planificarea și gestionarea marină. „Înțelegerea zonelor în care apar speciile marine, precum și a habitatelor și condițiilor de mediu de care depind, le oferă factorilor de decizie dovezile de care au nevoie pentru a lua decizii informate privind viitorul mediului marin din Australia de Vest”, a spus Twomey. „Seturi de date pe termen lung ca acesta sunt deosebit de valoroase, deoarece ajută la dezvăluirea unor modele care altfel ar rămâne ascunse, îmbunătățind înțelegerea ecosistemelor marine și sprijinind planificarea în zonele în care valorile de mediu se intersectează cu activitățile umane.”

Share This Article