Pandemia a adâncit inegalitățile rasiale în arestări, arată un studiu realizat într-o suburbie din New York
Pandemia de COVID-19 a afectat societatea dincolo de sănătatea publică, influențând și modelele de arestări dintr-o suburbie a orașului Rochester, New York. Cercetătorii au descoperit că pandemia a intensificat disparitățile rasiale deja existente în activitatea poliției.
Studiul, publicat în American Journal of Criminal Justice, a analizat datele din Irondequoit, o localitate cu aproximativ 50.000 de locuitori, dintre care 73% sunt albi, 10% negri și 9% hispanici, conform datelor recensământului din 2023.
Echipa de cercetare, condusă de O. Nicholas Robertson de la Institutul de Tehnologie din Rochester, împreună cu Christopher Dennison și Robert Adelman de la Universitatea din Buffalo, a examinat registrele poliției locale pentru arestări din perioada 2018–2019 (înainte de pandemie), 2020–2021 (în timpul pandemiei) și 2022–2023 (după impactul major al pandemiei).
„Multe dintre modelele de arestări deja bine documentate s-au accentuat în timpul pandemiei”, a declarat Christopher Dennison, profesor asociat de sociologie și criminologie.
La începutul pandemiei, arestările au scăzut în general comparativ cu cei doi ani anteriori. În 2021, însă, a avut loc o creștere a arestărilor pentru presupuse infracțiuni nonviolente, în special în rândul persoanelor de culoare.
Cercetătorii au constatat și că infracțiunile violente au scăzut până în 2020, fără o creștere substanțială în etapele ulterioare ale studiului. În ceea ce privește diferențele de gen, ambele grupuri au înregistrat creșteri ale arestărilor după debutul pandemiei, bărbații ajungând la aproximativ 37 de arestări la 1.000 de persoane până în 2023, comparativ cu aproape șapte arestări la 1.000 de persoane în cazul femeilor.
Studiul s-a concentrat asupra arestărilor, nu asupra condamnărilor, deoarece aceste etape incipiente ale contactului cu sistemul judiciar sunt mai puțin examinate, deși pot avea efecte profunde. „Știm din cercetări că aceste arestări sunt potențial dăunătoare, iar cercetătorii devin tot mai conștienți că prejudiciul nu începe odată cu condamnarea”, a explicat Dennison.
Autorii subliniază că rezultatele nu pot fi generalizate, dar oferă dovezi inițiale suficiente pentru a justifica studii suplimentare care să examineze orașele mici, nu doar marile centre urbane. „Inegalitățile sistemice s-au agravat, iar acest lucru merită o analiză mai atentă”, a adăugat Dennison.
Cercetătorii notează că este nevoie de studii suplimentare în acest domeniu, cu accent pe explorarea strategiilor de răspuns în timpul unor perturbări majore, mai degrabă decât pe pregătirea pentru o viitoare pandemie.
