Grupările infracționale recrutează tot mai mulți tineri ca „curieri de bani”
Peste 8.900 de persoane sub 30 de ani au fost arestate pentru infracțiuni de spălare a banilor în Anglia și Țara Galilor între 2020 și 2025, adică mai mult de șase din zece arestări de acest tip din perioadă. Analiza datelor polițienești arată o problemă în creștere care nu se limitează la tinerii care comit infracțiuni financiare, ci evidențiază și modul în care grupările de crimă organizată îi recrutează ca „curieri de bani” – persoane care transferă sau primesc fonduri ilicite în numele altora.
Evaluarea națională a riscurilor din 2025 a identificat școlile și universitățile ca risc emergent, iar studenții par deosebit de vulnerabili. Ofițerii intervievați au declarat că tinerii pot fi vizați din cauza presiunilor financiare, a lipsei de experiență în gestionarea banilor sau a necunoașterii riscurilor. Studenții internaționali au fost considerați deosebit de expuși, unii fiind vizați la scurt timp după sosirea în Regatul Unit.
Analiza datelor obținute de la 36 de forțe de poliție prin cereri de acces la informații a găsit 14.493 de arestări pentru spălare de bani între ianuarie 2020 și ianuarie 2025. Dintre acestea, 8.956 au implicat persoane de 18–29 de ani, iar 35 de forțe au înregistrat alți 776 de minori. Cifrele nu arată câți dintre cei arestați erau studenți, întrucât poliția nu înregistrează sistematic statutul de student.
Grupările infracționale exploatează aceste vulnerabilități prin anunțuri false de angajare și tactici de recrutare online care promit venituri facile în schimbul folosirii conturilor bancare personale pentru transferul de fonduri. Studenții internaționali pot fi mai expuși din cauza nevoii de conturi bancare britanice și a activității financiare transfrontaliere. Un ofițer a relatat că, imediat ce studenții internaționali ajung în Regatul Unit, sunt bombardați cu mesaje despre spălarea banilor.
Datele arată și diferențe mari între forțele de poliție, arestările concentrându-se în unele dintre cele mai mari zone urbane. Raportul sugerează că sistemul de justiție penală este mai bine echipat pentru cazuri simple de spălare decât pentru rețelele complexe din spate, iar concentrarea pe persoana care mută banii poate ascunde cine conduce operațiunea.
Universitățile pot fi expuse spălării banilor prin plăți ale taxelor sau donații, facilitând astfel fără să știe activități infracționale. Totuși, ele nu sunt acoperite de reglementările britanice din 2017 privind spălarea banilor în același mod ca băncile, avocații sau contabilii, deci nu au aceleași obligații de identificare și raportare. Cercetări anterioare au arătat că peste 20% dintre universități nu oferă studenților nicio îndrumare privind spălarea banilor.
Ofițerii intervievați au descris lipsuri de personal, expertiză specializată și resurse de investigare, iar unii au spus că criminalitatea economică poate deveni un domeniu neglijat în fața altor priorități. Relațiile dintre poliție și universități variază, în unele zone existând parteneriate eficiente, în altele cooperarea depinzând de relații individuale.
Analiza propune patru priorități: includerea universităților în reglementările privind spălarea banilor, prevenire timpurie și țintită în programele de orientare pentru studenți, parteneriate mai puternice între universități și poliție și o strategie națională dedicată pentru spălarea banilor în mediul educațional. Raportul subliniază că o abordare eficientă trebuie să privească dincolo de persoana al cărei cont primește banii: tinerii pot fi partea cea mai vizibilă a problemei, dar nu neapărat cea din centrul ei.
