Cuptoarele de cărămidă mai curate reduc poluarea, dar beneficiile nu ajung la muncitori
Modificări relativ simple în funcționarea cuptoarelor tradiționale de cărămidă din Bangladesh pot reduce poluarea, economisi combustibil și îmbunătăți calitatea cărămizilor. Cercetările arată însă că aceste câștiguri de productivitate nu s-au tradus în condiții mai bune pentru muncitori.
Bangladesh este al patrulea producător mondial de cărămidă, iar aproximativ 8.000 de cuptoare tradiționale acoperă peste 90% din consumul intern. Producția generează emisii de carbon și particule fine PM2.5, iar poluarea aerului cauzează 4,9 milioane de decese premature la nivel global, dintre care 32% în Asia de Sud.
Cercetarea a pornit de la întrebarea dacă industria poate deveni mai curată fără investiții costisitoare. Echipa a introdus schimbări operaționale modeste: alimentarea continuă cu cărbune și restivuirea cărămizilor pentru circulația aerului. După un test pilot, practicile au fost extinse la sute de cuptoare.
Rezultatele, publicate în Science, arată o scădere de circa 10,5% a consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2 cu aproximativ 171 de tone per cuptor pe sezon. La cuptoarele care au adoptat practicile, consumul de energie a scăzut cu circa 23%, iar emisiile de CO2 și PM2.5 cu aproximativ 20%. Proprietarii au cheltuit mai puțin pe combustibil și au produs mai multe cărămizi de calitate superioară, iar adoptarea a crescut în sezonul următor.
Un studiu complementar, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a examinat 246 de cuptoare din regiunea Khulna și a inclus interviuri cu 1.442 de muncitori. 70% au raportat lipsa echipamentului de protecție, 71% nu aveau contract formal de muncă, iar 42% au semnalat libertate limitată de mișcare sau comunicare. La aproape jumătate dintre cuptoare, cel puțin unul din șase muncitori corespundea definițiilor traficului de persoane ale Departamentului de Stat al SUA; rata generală a fost de circa 20%. Munca copiilor a fost raportată la peste 70% dintre cuptoare, majoritatea cazurilor implicând copii de 14-17 ani.
Deși costurile cu combustibilul au scăzut cu 9,6%, iar calitatea cărămizilor a crescut cu 8,1%, cercetătorii nu au găsit nicio îmbunătățire a condițiilor de muncă, a salariilor sau a sănătății. Rezultatul contrazice presupunerea că productivitatea mai mare ajunge automat la muncitori, mai ales în piețe marcate de constrângeri.
Extinderea practicilor în districtele din jurul Dhakai a fost mai lentă, deși efectele asupra combustibilului și emisiilor au rămas comparabile. Potrivit echipei, marjele înguste, prețurile fluctuante la cărbune și incertitudinea reglementară îi fac pe proprietari precauți.
Cercetătorii testează acum intervenții directe pentru muncitori: măști, ochelari și încălțăminte de protecție, zone de odihnă umbrite, apă curată și informații despre munca copiilor. Mulți proprietari s-au arătat deschiși, considerând costurile neglijabile față de cheltuielile de operare.
