Creierul furnicilor consumă un sfert din energie, la fel ca la oameni
Deși reprezintă doar aproximativ 5% din masa corpului, creierul furnicilor de pavaj consumă circa un sfert din energia totală a organismului. Acest raport energetic este aproape identic cu cel observat la oameni și la alte mamifere, arată un studiu realizat la Universitatea din Boston și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
La oameni, creierul cântărește aproximativ 2% din masa corporală, dar utilizează în jur de 20% din energia organismului. Cercetătorii au urmărit dacă acest model metabolic este specific mamiferelor sau apare și la nevertebrate cu creiere minuscule, cum sunt furnicile.
Creierul rămâne prioritar în timpul înfometării
Rezultatele arată că, atunci când furnicile au fost supuse unei alimentații deficitare, organismul le-a redus dramatic consumul energetic, însă creierul a continuat să funcționeze aproape la capacitate maximă. Participarea creierului la bugetul energetic al insectei s-a dublat practic în această perioadă.
Chiar și în cazul furnicilor care se aflau la doar câteva zile de moarte prin înfometare, fiziologia creierului s-a menținut. În paralel, cercetătorii au testat comportamente sociale esențiale, precum recunoașterea membrilor coloniei și apărarea cuibului, iar furnicile înfometate au avut performanțe comparabile cu cele hrănite normal.
Aceste date sugerează că insectele își protejează creierul în detrimentul altor sisteme care consumă multă energie, păstrând totodată comportamentele sociale adaptative.
„Creierul egoist”, o trăsătură evolutivă veche
Autorii studiului leagă descoperirile de teoria „creierului egoist”, potrivit căreia, atunci când energia devine limitată, creierul își revendică prioritatea față de alte organe pentru a-și păstra funcțiile critice. Până acum, această idee fusese sugerată mai ales prin măsurători ale dimensiunilor la oameni și mamifere, deoarece măsurarea directă a metabolismului cerebral și a celui al întregului organism era dificilă.
Furnicile au oferit cercetătorilor posibilitatea de a măsura toate aceste variabile. Echipa a comparat datele obținute cu modele calculate pentru un mamifer de talia unei furnici, iar predicția s-a potrivit cu rezultatele reale, ceea ce arată că reducerea dimensiunii creierului nu îi schimbă cerințele energetice de bază.
Concluzia studiului este că protejarea energiei pentru funcționarea creierului ar putea fi o caracteristică evolutivă profund conservată, nu o adaptare exclusiv umană, și că până și creierele minuscule sunt costisitoare de întreținut.
