Permafrostul din Podișul Tibetan: mai mult de o treime a câștigat gheață în ciuda încălzirii
Un studiu publicat în revista Science Advances arată că, deși Podișul Qinghai-Xizang se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât media globală, mai mult de o treime din permafrostul său, în principal în zona centrală a podișului, a acumulat gheață începând cu anul 2000. Cercetarea a fost condusă de Li Dongfeng, de la Colegiul de Științe ale Mediului și Inginerie al Universității Peking, împreună cu colegi de la Institutul Alfred Wegener din Germania, Universitatea Normală din Nanjing și Academia Chineză de Științe.
La altitudini mari, solul rămâne înghețat, doar primii câțiva metri dezghețându-se în fiecare vară. Majoritatea cercetărilor despre permafrost se concentrează asupra modului în care încălzirea topește gheața, iar despre efectele schimbărilor în precipitații se știe mult mai puțin. Studiul arată că gheața din sol poate continua să crească chiar și într-un climat mai cald.
Vânturile de vest aduc mai multe precipitații
Deoarece gheața subterană este dificil de măsurat, echipa a apelat la foraje — găuri înguste practicate în permafrost. Pe teren au comparat perechi de foraje apropiate, unul realizat înainte de 2000 și altul după. Forajul mai recent conținea în general mai multă gheață, mai ales în apropierea bazei stratului care se topește în fiecare vară.
Explicația probabilă este apa: datele meteorologice arată că precipitațiile anuale, sub formă de ploaie și zăpadă, în interiorul podișului influențat de vânturile de vest au crescut cu 60% după 2000. Vara, apa suplimentară se infiltrează la baza stratului activ și îngheață din nou în mediul permanent sub zero grade, adăugându-se în timp gheții existente și determinând această creștere neobișnuită.
Precipitațiile pot depăși efectul temperaturii
Pentru a verifica ipoteza, echipa a rulat un model computerizat al căldurii și apei din sol. În simulare, când precipitațiile au fost menținute constante în timp ce încălzirea continua, câștigurile de gheață s-au transformat în pierderi; când temperatura a fost ținută constantă și precipitațiile au fost crescute, gheața a crescut. Concluzia a fost că o creștere rapidă a precipitațiilor poate depăși efectul temperaturii în evoluția gheții din sol.
Cercetarea subliniază că schimbările gheții din permafrostul Podișului Qinghai-Xizang ar trebui monitorizate mai atent, ceea ce ar putea contribui la evaluarea riscurilor și la planificarea marilor proiecte de construcții. Inginerii și planificatorii ar putea folosi tendințele precipitațiilor, nu doar temperatura, pentru a identifica zonele unde solul înghețat este susceptibil să acumuleze gheață și să se deplaseze, ținând cont de aceste mișcări în proiectele lor. De asemenea, evaluările ecologice și politicile de adaptare la schimbările climatice ar putea beneficia de observații mai atente.
