Suprapopularea turistică, dincolo de cifre: riscuri în suburbiile Tokyo-ului
Suprapopularea turistică a devenit o preocupare tot mai mare în destinațiile populare, unde numărul mare de vizitatori poate pune presiune pe comunitățile locale și pe atracții. Însă nu toate destinațiile se confruntă cu aceleași provocări. În timp ce centrele orașelor aglomerate se luptă să gestioneze mulțimile, zonele suburbane mai puțin vizitate se confruntă adesea cu problema opusă: atragerea unui număr suficient de vizitatori.
Odată cu dezvoltarea turismului în aceste zone apare o întrebare importantă: ar putea locurile care primesc în prezent relativ puțini vizitatori să se confrunte cu noi presiuni pe măsură ce turismul crește? Un studiu recent, publicat online pe 29 septembrie 2026 în International Journal of Tourism Cities, analizează modul în care practicienii din turism dintr-o zonă suburbană a Tokyo-ului percep riscul suprapopulării turistice și dacă evaluările lor corespund tendințelor vizitatorilor.
Cercetarea a fost inspirată în parte de o experiență neașteptată a autorului studiului, Sho Shimoyamada, profesor asistent senior la Facultatea de Știință și Tehnologie a Universității Keio din Japonia. După ce s-a întors în centrul Tokyo-ului în 2017, acesta a fost trezit în timpul nopții de o petrecere organizată de turiști într-o locuință vecină. „La acea vreme, «suprapopularea turistică» nu era încă larg recunoscută în Japonia, dar incidentul m-a făcut să realizez că turismul poate afecta comunitățile în moduri neașteptate”, a declarat Shimoyamada.
Pentru a investiga această problemă, cercetătorul a intervievat 13 practicieni din turism implicați într-un proiect turistic local dintr-o zonă suburbană a Tokyo-ului. De asemenea, a analizat numărul de vizitatori la opt atracții din zonă pentru anii fiscali 2019–2021. În ciuda unei tendințe generale descendente în timpul pandemiei de COVID-19, numărul de vizitatori la o grădină japoneză mică a crescut semnificativ. Comparând aceste date cu opiniile practicienilor, Shimoyamada a explorat dacă evaluările locale reflectau schimbările observate în numărul de vizitatori.
Interviurile au arătat că practicienii considerau în general sub-turismul o preocupare persistentă și vedeau suprapopularea turistică ca puțin probabilă în zona lor. Opiniile lor erau modelate de familiaritatea cu comunitatea locală și de experiența modului în care zona se compara cu destinațiile populare din centrul Tokyo-ului. Cu toate acestea, evidențele grădinii japoneze au arătat că numărul vizitatorilor a crescut cu 27,2% între 2019 și 2020. Deși cifrele au scăzut ușor în anul următor, ele au rămas mai ridicate decât în 2019. Creșterea a avut loc în timpul pandemiei, când multe atracții au înregistrat scăderi de vizitatori. Personalul grădinii a sugerat că o emisiune de televiziune care a prezentat-o drept un oasis urban liniștit ar fi putut contribui la popularitatea neașteptată.
Totuși, creșterea numărului de vizitatori nu înseamnă automat că grădina se confrunta cu suprapopulare turistică. Evaluarea riscurilor turistice necesită privirea dincolo de cifre pentru a înțelege contextul și presiunile specifice fiecărei destinații. „Scopul nu este să respingem judecățile intuitive sau bazate pe experiență, ci să înțelegem când sunt utile, unde pot eșua și cum pot fi considerate alături de alte forme de cunoaștere”, explică Shimoyamada.
Concluziile sugerează că familiaritatea locală poate oferi perspective valoroase, dar s-ar putea să nu surprindă fiecare schimbare în modelele turistice. În mod similar, statisticile pot releva schimbări care merită atenție, dar nu explică întotdeauna de ce au avut loc. Rezultatele au implicații practice pentru afacerile turistice și planificatorii locali, în special în destinațiile mai puțin vizitate. Shimoyamada recomandă o abordare în trei pași pentru evaluarea riscurilor turistice: colectarea de date detaliate despre vizitatori, inclusiv despre modul în care se deplasează în interiorul atracțiilor; analiza schimbărilor în timp, cu sprijin statistic atunci când este necesar; și combinarea acestor concluzii cu experiența locală pentru a stabili praguri adecvate de îngrijorare.
„Această abordare poate ajuta întreprinderile să identifice presiunile emergente înainte de a deveni probleme serioase, evitând în același timp alarmarea inutilă bazată pe creșteri izolate ale vizitelor”, a precizat cercetătorul. Studiul subliniază necesitatea de a lua în considerare atât suprapopularea, cât și sub-turismul atunci când se planifică dezvoltarea turistică, pentru o abordare echilibrată care să țină cont de nevoile comunităților locale.
