Patru din zece tineri nu percep plata în rate ca datorie
O cercetare recentă arată că modul în care este prezentat un produs financiar le influențează direct utilizatorilor percepția asupra costurilor reale. Serviciile de tip „cumpără acum, plătește mai târziu” (buy now, pay later) sunt promovate ca o metodă comodă de a achita achiziții în tranșe, deși reprezintă, în esență, o formă de îndatorare. Patru din zece tineri respondenți nu le consideră datorie, iar aproape jumătate cred că acestea au consecințe mai reduse decât împrumuturile clasice.
Cum funcționează aceste servicii și de ce atrag
Produse precum Afterpay, Klarna și Zip permit consumatorilor să achiziționeze bunuri pe care nu și le-ar permite imediat, cu rambursare în patru rate bisăptămânale, fără dobândă sau taxe de deschidere. Comercianții plătesc furnizorilor un procent de 2% până la 8% din vânzare, însă o parte semnificativă din venituri provine din penalitățile de întârziere aplicate clienților. Aprobarea rapidă și integrarea facilă la finalizarea comenzii sporesc atractivitatea, dar pot încuraja cheltuielile excesive. În rândul tinerilor care evită cardurile de credit, aceste servicii par o alternativă diferită de împrumutul tradițional.
Date privind utilizarea și consecințele
Un sondaj realizat în rândul tinerilor adulți din Noua Zeelandă a relevat că 43% dintre utilizatori au apelat la alte forme de credit, inclusiv carduri de credit, pentru a-și acoperi ratele. Peste jumătate (55%) au acumulat penalități de întârziere, iar aproape unul din opt utilizatori a înregistrat trei sau mai multe astfel de penalități. Cei care nu percep serviciul ca datorie au fost mai predispuși să împrumute din alte surse pentru a plăti ratele, în timp ce cei care îl consideră mai ieftin sau cu consecințe reduse l-au folosit mai frecvent.
Educația financiară nu protejează întotdeauna
Rezultatele au arătat că persoanele care au beneficiat de educație financiară au fost mai puțin predispuse să recunoască acest tip de plată ca datorie, iar cele cu abilități financiare mai ridicate au apelat mai des la alte forme de credit pentru a-și achita ratele. În schimb, cei care au împrumutat din alte surse pentru rambursare au fost mai puțin susceptibili de a acumula penalități de întârziere, ceea ce sugerează că unii consumatori conștientizează costul imediat al ratării și mută datoria în altă parte. Cunoștințele solide despre datorii s-au asociat totuși cu o utilizare mai bună a acestor servicii.
Provocarea pentru educația financiară
Aceste constatări evidențiază o dificultate majoră pentru educatori: produsele financiare evoluează mai repede decât programele de educație financiară. Acum două decenii, cunoașterea conturilor de economii, cardurilor de credit, ipotecilor și fondurilor mutuale acoperea aproape întreaga sferă financiară cu care consumatorii se puteau confrunta. Astăzi, aceștia se confruntă cu servicii de tip buy now, pay later, criptomonede, tokenuri nefungibile și fonduri tranzacționate la bursă. Educatorii nu pot explica fiecare produs nou înainte ca oamenii să îl întâlnească. Prin urmare, educația financiară trebuie să îi învețe pe consumatori să privească dincolo de etichetă: ce obligație își asumă, ce pot pierde, ce se întâmplă dacă ceva merge prost și cine beneficiază dacă înțeleg greșit produsul. Uneori, datoria sub alt nume rămâne tot datorie.
