Studiu: tehnologia socială nu prezice satisfacția vieții la adulți
Un studiu longitudinal realizat de cercetători de la Universitatea Georgetown, Universitatea din California de Sud și Universitatea din California, Berkeley, a analizat relația dintre utilizarea tehnologiei sociale și satisfacția vieții la adulții din Statele Unite. Rezultatele, publicate în Nature Human Behaviour, oferă puține dovezi că modificările în frecvența utilizării acestor tehnologii prezic satisfacția ulterioară a vieții.
Studiul a implicat 1.966 de adulți din SUA, chestionați în cinci runde, la intervale de trei luni. Participanții au fost recrutați prin Understanding America Study, un proiect al Universității din California de Sud care sondează un eșantion reprezentativ la nivel național. În fiecare rundă, oamenii au raportat cât de des folosesc zece tehnologii: FaceTime, mesaje text, WhatsApp, e-mail, Facebook, Instagram, Snapchat, X, TikTok și YouTube. Satisfacția vieții a fost măsurată cu o scală standardizată de trei itemi.
Cercetătorii au urmărit două întrebări distincte: dacă persoanele care folosesc mai des o platformă sunt mai mult sau mai puțin satisfăcute de viața lor și dacă o persoană devine mai satisfăcută sau mai puțin satisfăcută atunci când folosește o platformă mai frecvent decât înainte. A doua întrebare apropie analiza de relația cauzală. Echipa a folosit o abordare statistică bayesiană, care permite să se stabilească dacă un efect există în mod credibil, nu doar dacă a fost detectat sau nu.
Pentru toate tehnologiile analizate, nu s-au găsit dovezi credibile că schimbările auto-raportate în frecvența utilizării prezic satisfacția vieții după aproximativ trei luni. Rezultatul s-a menținut pentru fiecare platformă în parte, inclusiv pentru Instagram și TikTok, și pentru toate subgrupurile demografice: bărbați și femei, venituri mai mari și mai mici, adulți mai tineri și mai în vârstă.
„Dezbaterea despre modul în care utilizarea tehnologiei sociale afectează satisfacția vieții stârnește opinii puternice, dar există multe neînțelegeri”, a declarat Kostadin Kushlev, co-autor principal al studiului. „Diferiți cercetători au analizat aceleași date și au ajuns la concluzii opuse. O parte din problemă este întrebarea în sine. A întreba dacă rețelele sociale sunt bune pentru bunăstare este ca și cum ai întreba dacă mâncatul este bun pentru inimă.”
Analiza transversală a arătat totuși că persoanele care folosesc mai des TikTok sau YouTube raportează o satisfacție mai scăzută a vieții. Cercetătorii subliniază că acest tip de asociere poate fi cauzat de factori terți, precum vârsta, și nu indică o relație cauzală. „Uneori uităm că aceste platforme promit confort, divertisment și conexiune. Este important de spus că, deși nu am găsit dovezi credibile că aceste tehnologii îi fac pe adulți mai puțin satisfăcuți de viața lor, nu am găsit nici dovezi credibile că îi fac mai satisfăcuți”, a adăugat Kushlev.
Rezultatele sugerează că schimbările în utilizarea celor zece tehnologii sociale nu au prezis, în general, modificări ulterioare ale satisfacției vieții. Totuși, echipa a observat că o satisfacție mai ridicată a vieții a prezis modest o creștere a apelurilor video în anumite grupuri demografice.
Studiul a inclus doar adulți, astfel că rezultatele nu implică faptul că rețelele sociale sunt lipsite de riscuri pentru copii sau adolescenți. Cercetătorii plănuiesc să aplice aceeași abordare statistică și altor populații, inclusiv adolescenți și preadolescenți, și să folosească metode mai obiective de măsurare a utilizării tehnologiei.
„Cea mai mare parte din ceea ce știm despre ecrane și bunăstare se bazează pe estimări aproximative ale utilizării. Avem nevoie de date obiective, la nivel de dispozitiv. Companiile le au deja. Cercetătorii nu. În studiul nostru, măsurarea utilizării se oprește la «de mai multe ori pe zi». Nu poate distinge între cineva care verifică o aplicație de câteva ori pe zi și cineva care o verifică de 200 de ori”, a explicat Kushlev.
Kushlev este implicat și într-un nou studiu în care adolescenți care primesc primul smartphone vor fi repartizați aleatoriu în două grupuri: aproximativ jumătate vor avea acces la rețelele sociale, iar cealaltă jumătate nu. Cercetătorii vor monitoriza utilizarea telefonului prin software specializat. „Repartizarea aleatorie a unui singur adolescent să renunțe la rețelele sociale poate să nu arate prea multe, pentru că orice câștig poate fi anulat de excluderea din ceea ce fac toți ceilalți. Politicile care se aplică unei întregi școli sau unei întregi grupe de vârstă evită această problemă, iar state și țări adoptă deja exact astfel de politici. Studierea riguroasă a acestor politici și integrarea măsurătorilor în legi este unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le putem face în următorii ani”, a conchis Kushlev.
