Cooperarea globală sub presiune: reformele prind contur în paralel cu disrupția
Rivalitatea geopolitică, conflictele, naționalismul autoritar și erodarea sistematică a politicii bazate pe reguli remodelează ordinea globală și supun cooperarea internațională unor presiuni tot mai mari. Cu toate acestea, tabloul este mai nuanțat: în timp ce tendințele disruptive domină titlurile, reformele prind contur în același timp. Aceasta este concluzia centrală a unui nou raport intitulat „Disruption and Reform: Sustainable Futures at Stake? The Case for Politics of Cooperation and Perseverance”, elaborat de German Institute of Development and Sustainability (IDOS).
Bazându-se pe cercetare, consultanță politică și cooperare în cunoaștere în cadrul IDOS și al rețelelor sale partenere, volumul analizează unde cooperarea este deja adaptată și reconstruită și care actori pot contribui la susținerea acestor reforme. Autorii susțin că Germania și Europa nu ar trebui să răspundă la o lume în schimbare prin retragerea din cooperarea internațională, ci ar trebui să investească în politici de cooperare și perseverență. Aceasta implică adaptarea instituțiilor, construirea de noi parteneriate și aprofundarea celor existente, precum și găsirea unor modalități practice prin care țările să colaboreze chiar și atunci când consensul este greu de atins.
Publicația evidențiază tranziția, coalițiile puterilor medii, noile forme de cooperare plurilaterală, adaptarea instituțională, arhitecturile reconfigured de parteneriat și finanțare, precum și noi culturi ale cooperării și conducerii politice.
Reforma poate apărea chiar și atunci când instituțiile sunt supuse presiunii
Viitorul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) ilustrează această tensiune. Sistemul comercial multilateral se confruntă cu provocări serioase, inclusiv tarife unilaterale, competiția geopolitică și paralizia continuă a sistemului său de soluționare a disputelor. Cu toate acestea, disrupția și reforma se desfășoară simultan.
De exemplu, 66 de membri ai OMC, reprezentând aproximativ 70% din comerțul global, au avansat cu planuri de implementare a Acordului privind comerțul electronic cu caracter provizoriu, în afara cadrului oficial al OMC, cu obiectivul explicit de a-l integra ulterior. Alte grupuri de membri ai OMC avansează, de asemenea, acorduri privind serviciile și facilitarea investițiilor.
Publicația vede aceste evoluții ca dovezi că disrupția și reforma pot evolua în paralel. În loc să aștepte un acord cuprinzător între toți membrii OMC, grupuri de țări experimentează noi forme de cooperare. Autorii argumentează că astfel de inițiative ar putea contribui la o arhitectură comercială mai flexibilă și hibridă, avertizând însă că dependența pe termen lung de aranjamente din afara OMC ar putea slăbi și mai mult sistemul multilateral.
De la disrupție la viitoruri durabile
Exemplul OMC reflectă un argument mai amplu care străbate întregul volum. Reforma nu începe neapărat cu o regândire grandioasă a sistemului internațional. Ea poate apărea — și, de fapt, chiar apare — și prin coaliții de țări, adaptare instituțională și cooperare practică în domenii specifice de politică.
Publicația privește dincolo de comerț. Contribuțiile sale examinează pacea și securitatea; geopolitica, parteneriatele și rolul Europei în ordinea internațională; multilateralismul și viitorul Organizației Națiunilor Unite; și cooperarea în domeniul mediului. De asemenea, explorează finanțarea dezvoltării și mobilizarea veniturilor interne, sănătatea globală după 2030, inteligența artificială și cooperarea pentru dezvoltare, precum și cooperarea transnațională în cunoaștere și capacitățile transformatoare.
În toate aceste domenii diferite emerge un fir comun: chiar și sub presiune tot mai mare, actorii găsesc noi modalități de a susține și remodela cooperarea. Scopul nu este de a prezice un singur viitor, ci de a identifica căi practice și politice prin care schimbarea disruptivă poate genera dinamici de reformă care susțin cooperarea și permit viitoruri durabile.
