Peste 170.000 de cazuri de afecțiuni respiratorii în Indonezia din cauza smogului toxic
Un oficial din cadrul Ministerului Sănătății din Indonezia a anunțat marți că în regiunile afectate de smogul toxic din această țară au fost înregistrate peste 170.000 de cazuri de afecțiuni respiratorii, pe fondul eforturilor depuse de autorități timp de mai multe săptămâni pentru a controla incendiile care au generat această situație.
Incendiile din Borneo, Sumatra și Papua au acoperit cu fum părți din vastul arhipelag cu peste 280 de milioane de locuitori, dar și din Malaysia și Singapore, determinând scăderea accentuată a indicilor calității aerului.
Oficialul din Ministerul Sănătății, Then Suyanti, a declarat într-o conferință de presă că smogul toxic conține poluanți, inclusiv PM2.5 — particule fine mai mici decât un fir de păr uman — care pot implica riscuri pentru sănătate, precum infecții respiratorii.
„Au fost 174.694 de cazuri de infecții respiratorii acute între august și 21 septembrie în zonele afectate de incendiile de pădure și de teren”, a declarat aceasta.
Peste 40.000 dintre cazurile respiratorii înregistrate au fost în rândul copiilor mici, a precizat oficialul. Cifra totală, raportată în șapte provincii afectate de smog din Indonezia, a crescut față de cele peste 113.000 de cazuri raportate până la 9 septembrie.
Ministerul Sănătății a mobilizat ajutoare, inclusiv concentratoare de oxigen, măști de protecție și recipiente cu oxigen, către regiunile afectate, a adăugat Then.
„Le recomandăm (publicului) să reducă activitățile în aer liber atunci când calitatea aerului se înrăutățește, să folosească măști și să mențină hidratarea”, a spus ea.
Indonezia se confruntă în mod regulat cu incendii de vegetație în timpul sezonului uscat, care se desfășoară de obicei între iulie și octombrie. Incendiile sunt însă mai intense în acest an, coincizând cu ceea ce se preconizează a fi cel mai puternic fenomen climatic El Niño de la începutul înregistrărilor comparabile, acum patru decenii.
Experții invocă, de asemenea, schimbările climatice, deceniile de degradare a pădurilor și practicile de defrișare prin ardere, care au modificat peisajul natural rezistent la incendii.
