Cercetătorii dezvoltă un model care stabilizează deciziile complexe luate în grup
Cercetătorii de la Școala de Arhitectură și Mediu Construit din cadrul Universității de Tehnologie din Queensland (QUT) au dezvoltat un nou instrument de sprijinire a deciziilor, care ar putea ajuta guvernele, întreprinderile și organizațiile să ia hotărâri mai fiabile în proiecte precum infrastructura majoră sau elaborarea politicilor publice.
Modelul, publicat în revista Array, abordează una dintre provocările majore ale deciziilor luate în grup: faptul că diferențe mici în evaluările experților pot duce uneori la rezultate radical diferite. Noua metodă, denumită Group-Consistency Best-Worst Method (GC-BWM), îi ajută pe decidenți să identifice opiniile experților care sunt cele mai consecvente și mai aliniate între ele atunci când se iau decizii complexe în condiții de incertitudine.
Autorul principal, Omid Motamedisedeh, cercetător doctoral, a explicat că abordările existente pot fi extrem de sensibile la erori minore sau la modificări ale răspunsurilor experților, în timp ce noul model a produs în mod constant clasamente mai stabile și mai fiabile.
„Organizațiile se bazează din ce în ce mai mult pe grupuri de experți pentru a lua decizii privind tot felul de subiecte, de la proiecte majore de infrastructură și inițiative de sustenabilitate până la gestionarea riscurilor și politici publice”, a declarat Motamedisedeh. „Provocarea este că, chiar și atunci când experții sunt bine informați și acționează cu bună-credință, mici variații în răspunsurile lor pot produce uneori rezultate foarte diferite.”
Spre deosebire de metodele tradiționale, care de obicei calculează media răspunsurilor înainte sau după analiză, GC-BWM evaluează toți respondenții în cadrul unui singur model de optimizare. Metoda identifică un subgrup de respondenți ale căror evaluări sunt atât consecvente la nivel individual, cât și strâns aliniate între ele, reducând astfel influența răspunsurilor contradictorii sau afectate de erori.
Motamedisedeh a precizat că abordarea a fost inspirată de conceptul „înțelepciunii mulțimii”, potrivit căruia judecățile colective pot depăși evaluările individuale atunci când sunt combinate eficient. „Scopul nu este să-i forțăm pe toți să fie de acord”, a spus el. „În schimb, modelul ajută la identificarea acolo unde există un consens real, reducând în același timp impactul răspunsurilor care pot fi afectate de neînțelegeri, oboseală sau alte forme de zgomot decizional.”
Coautoarea studiului, Faranak Zagia, a declarat că una dintre principalele concluzii a fost capacitatea modelului de a rămâne stabil chiar și atunci când răspunsurile experților au fost modificate în mod deliberat în timpul testării. „Am realizat simulări extinse și teste de sensibilitate pentru a vedea cum se comportă modelul atunci când judecățile se schimbă”, a spus Zagia. „Am constatat că noua abordare a menținut clasamentele stabile semnificativ mai des decât metodele convenționale, chiar și atunci când răspunsurile individuale au fost modificate.”
Ea a subliniat că acest nivel de robustețe este important deoarece procesul decizional din lumea reală este rareori perfect: oamenii pot greși, pot înțelege greșit întrebările sau pur și simplu pot vedea problemele diferit, iar organizațiile au nevoie de instrumente care să țină cont de această incertitudine.
Modelul poate fi aplicat într-o gamă largă de domenii în care deciziile implică adesea mai multe părți interesate și priorități concurente, inclusiv planificarea infrastructurii, transporturi, energie, evaluarea sustenabilității, analiza riscurilor și elaborarea politicilor.
„Cercetarea noastră a demonstrat că se pot obține decizii de grup mai fiabile fără a le cere experților să furnizeze informații suplimentare sau să completeze evaluări mai complexe”, a afirmat Zagia. „Cadrul nostru îmbunătățește calitatea și fiabilitatea rezultatelor fără a crește sarcina pentru decidenți.”
