Accelerarea regională a încălzirii globale se manifestă în valuri distincte
Un studiu recent publicat în Nature Communications relevă faptul că accelerarea încălzirii la nivel regional nu este uniformă, ci se manifestă în valuri distincte, cu momente de debut diferite, variind din anii 1980 până în anii 2010, în funcție de zona geografică. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea din California, Santa Cruz, în colaborare cu Universitatea Clemson și Laboratorul de Dinamică a Fluidelor Geofizice al NOAA.
Echipa de cercetători a analizat mai multe seturi de date observaționale privind temperatura de suprafață din perioada 1970–2024 și a utilizat modelare statistică avansată pentru a identifica tipare spațiale și temporale coerente în schimbările ratelor de încălzire. Autorul principal al studiului, Claudie Beaulieu, profesor asociat de științe oceanice la UC Santa Cruz, a declarat: „Ceea ce am dorit să facem este să oferim o imagine mai clară, regiune cu regiune, a locurilor în care încălzirea accelerează de fapt – și când a început acest proces. Studiul nostru arată că accelerările regionale au apărut în valuri distincte, cu momente de debut cuprinse între anii 1980 și anii 2010, în funcție de zona geografică.”
Regiunile cu cele mai pronunțate accelerări
Cea mai recentă accelerare este proeminentă în regiunile de latitudine medie din emisfera nordică, în special în sud-estul Chinei și în Golful Mexic. Pe lângă aceste zone, echipa a identificat alte regiuni cu încălzire accelerată recentă, inclusiv estul Mediteranei, Bolivia, Pacificul de Nord și Noua Zeelandă. Harta realizată de cercetători evidențiază aceste zone cu modificări ale ratei de încălzire, cele mai pronunțate fiind concentrate în sud-estul Chinei.
Deși studiul se concentrează pe cartografierea statistică a acestor schimbări regionale, factorii locali – precum reducerile poluării cu aerosoli la nivel regional – ar putea juca un rol în unele dintre aceste accelerări, dar nu în toate. Momentul detectat de echipă este consistent cu scăderea emisiilor de dioxid de sulf de la centralele pe cărbune din China.
Complexitatea mecanismelor și impactul asupra comunităților
Cercetătorii subliniază că identificarea mecanismelor fizice din spatele fiecărei accelerări regionale necesită studii suplimentare. Coautoarea Rebecca Killick, profesor de statistică la Universitatea Clemson, a explicat: „Potrivirea modelelor noastre la fiecare punct de grilă ne permite să identificăm regiunile cu comportament similar de încălzire. Acest lucru este important pentru ca comunitățile locale să înțeleagă cum încălzirea crescută va avea impact local.”
Un impact-cheie al accelerării încălzirii este deplasarea liniei de bază pentru frecvența și severitatea evenimentelor extreme, precum valurile de căldură. Chiar și o încălzire constantă determină o deplasare a acestei linii de bază, însă orice creștere a ratei de încălzire poate duce la o creștere disproporționată a probabilității evenimentelor record. Identificarea regiunilor specifice și a momentelor în care au loc aceste schimbări oferă un context crucial pentru evaluările regionale ale impactului climatic, strategiile de adaptare și planificarea environmentală.
Cercetătorii evidențiază că regiunile cu populații mari și dezvoltare socioeconomică redusă sunt deosebit de vulnerabile la încălzirea accelerată și la schimbările asociate ale extremelor de temperatură. De asemenea, ecosistemele sunt adesea mai sensibile la schimbări rapide de temperatură decât la schimbări graduale. Beaulieu a adăugat: „Sperăm că această lucrare, care dezvăluie când și unde au avut loc aceste accelerări în trecut, împreună cu un tablou de bord public interactiv care permite publicului să monitorizeze în continuare ratele locale de încălzire făcând clic pe o hartă, va oferi instrumente și sprijin pentru a anticipa mai bine impactul localizat și pentru a direcționa eforturile acolo unde sunt cele mai necesare.”
