Eșantioanele de pe asteroidul Bennu dezvăluie o origine surprinzătoare legată de Jupiter
Analiza eșantioanelor prelevate de pe asteroidul Bennu de către sonda OSIRIS-REx a NASA aduce la lumină indicii neașteptate despre formarea sistemului solar. Rezultatele, publicate în revista Science Advances, arată că Bennu împărtășește o amprentă izotopică similară cu asteroidul Ryugu și cu meteoriții de tip CI, sugerând că toate provin din același rezervor de praf cosmic.
Cercetătorii de la ETH Zurich au analizat izotopi de fier, titan și crom din jumătate de gram de material primit de la NASA. Măsurătorile arată că titanul și fierul sunt distribuite uniform în Bennu, iar compoziția sa izotopică diferă semnificativ de cea a altor asteroizi, grupuri de meteoriți și planete cunoscute.
Ipotezele anterioare sugerau că asteroizi precum Bennu s-au format în regiunile exterioare ale sistemului solar, posibil în zona cometelor, și relativ târziu în evoluția sistemului solar. Noile date contrazic ambele idei. Cel mai probabil scenariu indică formarea lui Bennu, Ryugu și a meteoriților CI în apropierea liniei de gheață de apă, granița unde vaporii de apă îngheață, într-o zonă în care materialele din regiunile interioare și exterioare ale sistemului solar se amestecau.
Maria Schönbächler, profesoară de geochimie izotopică, descrie asteroidul ca fiind un hibrid: materialul nu corespunde clar nici sistemului solar interior, nici celui exterior, ci poartă caracteristici ale ambelor regiuni. Gheața a acționat ca un liant care a unit cele mai fine particule de praf.
Cercetătorii propun un scenariu în care Jupiter a jucat un rol cheie. Gigantul gazos s-a format rapid, în prima milion de ani de la nașterea Soarelui, și a acționat ca un pilon de pod în discul de praf și gaze: a blocat majoritatea materialului grosier, în timp ce praful fin din diferite regiuni a circulat în jurul său și s-a amestecat uniform în zona de tranziție de lângă limita gheții de apă. Precursorii lui Bennu, Ryugu și ai meteoriților CI s-au format ulterior în această regiune.
Acest scenariu explică și de ce materialul lui Bennu este bogat în apă: gheața din vecinătate s-a evaporat, iar o parte din vaporii de apă s-au condensat din nou în zona de formare. Influența protectoare a lui Jupiter a asigurat că Bennu s-a format în principal din praf fin, ceea ce explică similitudinea chimică a materialului său cu cel al Soarelui.
Bennu este un asteroid foarte primordial, cu material care datează de la nașterea sistemului solar, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, și care s-a schimbat foarte puțin de atunci. Datorită bogăției sale în apă și material organic, asteroidul oferă indicii despre modul în care tânăra Pământ a dobândit elementele constitutive ale vieții.
Schönbächler își dorește să afle dacă și alți asteroizi au aceeași semnătură izotopică precum Bennu și Ryugu. De asemenea, rămâne neclar în ce măsură tânărul Jupiter a contribuit la aglomerarea exclusivă a particulelor fine de praf. Cercetătoarea așteaptă cu interes misiunea japoneză de returnare de eșantioane de pe Phobos, luna lui Marte, care urmează să fie lansată la sfârșitul lunii octombrie a acestui an. Ea intenționează să solicite Agenției Spațiale Japoneze JAXA material pentru analiză în laboratorul său, însă va avea nevoie de răbdare: capsula cu materialul de pe Phobos nu este așteptată să revină pe Pământ mai devreme de 2031.
