Bibliotecile publice, rol important în educarea critică privind inteligența artificială
Un studiu recent arată că bibliotecile publice pot ajuta comunitățile să înțeleagă și să evalueze critic inteligența artificială. Cercetarea, realizată de Centrul pentru Tehnologie în Guvernare al Universității din Albany, a fost prezentată la Conferința Internațională privind Participarea Electronică de la Atena și publicată în volumul conferinței.
Studiul se bazează pe un sondaj realizat în ianuarie, la care au participat 2.010 adulți din Statele Unite. Autorii sunt Zong-Xian Huang, J. Ramon Gil-Garcia și Mila Gascó-Hernandez.
Rezultatele arată diferențe semnificative în funcție de vârstă, gen, educație și venit. Persoanele de 55 de ani și peste au avut cu 32,1 puncte procentuale mai puține șanse de a participa la programele AI ale bibliotecilor decât cele de 18-34 de ani. Femeile au participat cu 9,8 puncte procentuale mai puțin decât bărbații. Absolvenții de facultate cu patru ani au avut cu 7,1 puncte procentuale mai multe șanse de participare, iar cei cu venituri peste 100.000 de dolari pe an, cu 9,4 puncte procentuale mai mult decât cei cu venituri sub 50.000 de dolari.
Respondenții non-albi au avut cu 10,4 puncte procentuale mai multe șanse de participare decât cei albi, un rezultat care necesită studii suplimentare.
Huang, doctorand la Universitatea din Albany, a declarat că participarea nu este distribuită uniform și că unele grupuri care se confruntă cu bariere mai mari în utilizarea tehnologiilor noi sunt mai puțin susceptibile să ia parte la programele bibliotecilor.
Cercetarea a constatat că îngrijorările specifice legate de inteligența artificială nu descurajează participarea. Cei care au exprimat preocupări concrete – precum lipsa de expertiză publică, utilizarea efectivă a feedback-ului sau probleme de confidențialitate – au fost mai predispuși să participe decât cei cu îngrijorări generale. Autorii îi descriu ca fiind „sceptici constructivi”.
Mila Gascó-Hernandez, director de cercetare la CTG, a explicat că educația privind inteligența artificială înseamnă mai mult decât utilizarea instrumentelor: oamenii trebuie să le înțeleagă limitele, să gândească critic despre informațiile generate și să recunoască probleme de acuratețe, confidențialitate și prejudecăți.
Directorul CTG, J. Ramon Gil-Garcia, a declarat că rezultatele oferă o imagine mai clară asupra participanților, dar ridică întrebări despre modul în care bibliotecile pot ajunge mai eficient la diferite comunități.
Cercetătorii recomandă bibliotecilor să dezvolte parteneriate cu organizații comunitare și programe țintite pentru a atrage populațiile mai puțin susceptibile să participe. De asemenea, sugerează conectarea beneficiilor mai largi ale implicării cu inteligența artificială la moduri concrete în care tehnologia afectează indivizii și crearea de oportunități pentru utilizatori de a pune întrebări critice despre utilizarea acesteia.
Studiul continuă cercetările anterioare ale CTG privind modul în care bibliotecile publice pot ajuta comunitățile să înțeleagă inteligența artificială și să participe la deciziile legate de utilizarea ei.
