Cercetător: Obiectivele climatice nu pot fi atinse fără schimbări în consumul gospodăriilor
Limitarea încălzirii globale la 1,5°C nu poate fi realizată doar prin reducerea emisiilor din industrie, arată o cercetare recentă. Chiar dacă sectorul industrial devine mult mai sustenabil, gospodăriile vor trebui să își modifice stilul de viață pentru a atinge țintele climatice, avertizează Stephanie Cap, ecolog industrial, într-o teză de doctorat susținută la Universitatea Leiden.
Teza, intitulată „Everything Must Change: 1.5°C decarbonisation scenarios across industries and households”, analizează scenarii pentru 2030 și 2050, folosind modele științifice bazate pe baza de date EXIOBASE. Cap a calculat amprenta de carbon a gospodăriilor din cinci țări europene — Germania, Spania, Letonia, Ungaria și Suedia —, ținând cont de toți factorii de producție implicați în realizarea bunurilor și serviciilor consumate.
„Faptul că facem industria mai sustenabilă nu este suficient în sine pentru a rămâne sub 1,5°C și nici că facem gospodăriile mai sustenabile. Avem nevoie de ambele”, a declarat Cap.
Măsurile cu cel mai mare impact
Cercetarea a identificat trei schimbări care reduc cel mai consistent emisiile de gaze cu efect de seră: reducerea utilizării automobilelor cu motoare cu combustie internă, eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili și trecerea la diete bazate pe plante.
Scenariile au presupus și că industria devine mult mai sustenabilă. În aceste condiții, pentru 2030, ținta de 1,5°C este teoretic posibilă, dar numai dacă o proporție semnificativă a populației adoptă o gamă largă de schimbări de stil de viață. În țările cu emisii relativ ridicate, cel puțin 87% din populație ar trebui să participe. În Spania și Ungaria, proporția necesară este mai mică, de aproximativ 50%–60%.
Perspectiva pentru 2050 este și mai dificilă: Germania, Letonia și Suedia nu reușesc să atingă ținta de 1,5°C. Doar Spania și Ungaria pot, teoretic, să o atingă, și numai dacă măsurile cu impact ridicat sunt implementate aproape în totalitate.
Cap precizează că scenariile exploratorii se bazează pe un nivel de referință din 2015 și pe traiectorii de decarbonizare dezvoltate cu câțiva ani în urmă, dar consideră că acest lucru nu diminuează implicațiile privind amploarea schimbărilor necesare.
Condiții, nu doar voință individuală
O proporție de 87% ridică întrebarea dacă oamenii sunt dispuși și capabili să facă aceste schimbări. Cap subliniază că nu este vorba doar de voință. De exemplu, reducerea dependenței de mașină este dificilă fără un transport public bun sau fără programe de lucru care să facă această opțiune realistă.
Potrivit cercetătoarei, nu doar gospodăriile trebuie să se schimbe: companiile și guvernele trebuie să creeze condițiile care fac posibile aceste alegeri.
Cap speră ca rezultatele studiului să reînnoiască simțul urgenței în rândul factorilor de decizie din Uniunea Europeană și să impulsioneze mai puternic încălzirea fără emisii, transportul sustenabil și schimbările individuale de stil de viață.
„Înțeleg că poate părea copleșitor când te uiți la decalajul dintre unde suntem acum și unde trebuie să ajungem. Dar schimbările individuale sunt o parte esențială pentru a rămâne sub 1,5°C. Sper ca oamenii să se simtă împuterniciți să facă schimbări, știind că pot face cu adevărat o diferență”, a spus ea.
