Extractul din cistus salviifolius arată activitate fungicidă împotriva infecțiilor cutanate comune
Un extract bogat în polifenoli obținut din Cistus salviifolius, o specie de cistus mediteranean folosită în mod tradițional pentru tratarea afecțiunilor pielii, a demonstrat activitate fungicidă împotriva mai multor dermatofite, ciupercile responsabile de infecțiile superficiale ale pielii, părului și unghiilor. Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea Miguel Hernández din Elche (UMH), împreună cu universitățile din Namur (Belgia) și Coimbra (Portugalia), a fost publicat în Journal of Ethnopharmacology.
Dermatofitele sunt ciuperci capabile să colonizeze țesuturi bogate în keratină, precum pielea, părul și unghiile, provocând infecții frecvente, inclusiv diferite tipuri de micoze. Cercetătorii au preparat extractul bogat în polifenoli din plante cultivate în grădinile controlate ale UMH și i-au testat activitatea împotriva diferitelor specii fungice. Dermatofitele s-au dovedit a fi deosebit de sensibile, în special Trichophyton rubrum — una dintre principalele cauze ale infecțiilor fungice ale pielii — și Microsporum canis, care poate fi transmis de la animale la oameni. În schimb, extractul nu a prezentat activitate antifungică la concentrațiile testate împotriva drojdiilor precum Candida albicans.
De la utilizarea tradițională la testarea în laborator
Specia de cistus studiată este un arbust veșnic verde, rezistent și iubitor de soare, originar din bazinul mediteranean, care prosperă pe soluri uscate și stâncoase. A fost folosită în mod tradițional în diferite regiuni în preparate topice pentru tratarea rănilor, inflamațiilor și infecțiilor pielii.
„Medicina tradițională ne oferă indicii, dar trebuie să determinăm experimental ce se află în spatele acestor utilizări, ce procese biologice au loc de fapt și în ce condiții pot fi utile”, explică Vicente Micol Molina, cercetător la Institutul de Cercetare în Biotehnologie și Sănătate (IDiBE) de la UMH.
Rezultatele nu susțin aplicarea directă a plantei pe piele, ci mai degrabă cercetări suplimentare privind formulări controlate în care compoziția și comportamentul extractului sunt cunoscute.
Înainte de a testa efectul său împotriva ciupercilor, echipa analizase deja compoziția extractului folosind tehnici capabile să separe și să identifice moleculele acestuia. Au descoperit că era compus în principal din polifenoli, inclusiv taninuri și flavonoide.
Pentru a investiga modul de acțiune al extractului, au examinat ciupercile tratate cu ajutorul microscopiei electronice. Imaginile au relevat alterări majore: vacuole mari, dezorganizarea interiorului celular, detașarea membranei și resturi celulare în afara celulelor, sugerând că unele celule și-au pierdut conținutul sau s-au rupt.
Autorii sugerează că extractul ar putea perturba simultan mai multe procese celulare fungice, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina care compuși sunt responsabili de activitatea sa.
„Am observat că ciuperca își oprește creșterea și că celulele sale suferă daune substanțiale. Acest lucru ne ajută să înțelegem de ce extractul de cistus are activitate fungicidă și ne permite să începem investigarea mecanismelor specifice implicate”, spune Francisco Javier Álvarez Martínez, cercetător la IDiBE și primul autor al studiului.
Testarea extractului pe un model de epidermă umană
Extractul a fost testat și pe epidermă umană reconstruită, țesut cultivat în laborator din keratinocite primare, celulele care alcătuiesc cea mai mare parte a stratului exterior al pielii. Cercetătorii au infectat acest țesut cu dermatofite pentru a studia dacă tratamentul ar putea încetini infecția și proteja bariera cutanată.
Atunci când a fost aplicat după infecție, extractul de cistus a redus încărcătura fungică și invazia tisulară, a conservat bariera epidermală și a diminuat răspunsul inflamator. De asemenea, nu a redus viabilitatea keratinocitelor în condițiile testate.
„Aceasta înseamnă că, în acest model și la concentrațiile utilizate, extractul nu a prezentat toxicitate pentru celulele principale ale epidermei. Este un rezultat important, deși încă nu este suficient pentru a afirma că este sigur ca tratament la oameni”, avertizează cercetătorul de la UMH.
Potențial pentru formulări topice viitoare
Studiul a detectat, de asemenea, activitate antioxidantă și capacitatea de a inhiba enzime care degradează componente ale pielii precum colagenul, elastina și acidul hialuronic. Aceste rezultate susțin investigații suplimentare asupra extractului de Cistus salviifolius pentru dezvoltarea unor potențiale formulări topice, precum creme sau hidrogeluri, dar acesta nu a fost încă testat ca tratament la oameni.
Următorii pași includ studierea efectelor sale asupra tulpinilor fungice rezistente, dezvoltarea de formulări și confirmarea siguranței și eficacității sale în modele animale și, ulterior, în studii clinice.
