Refugiile climatice, esențiale pentru salvarea amfibienilor amenințați de ciuperca chytrid
O ciupercă letală care decimează populațiile de broaște din întreaga lume ar putea fi contracarată prin identificarea unor zone în care condițiile de mediu nu permit dezvoltarea bolii, dar rămân favorabile amfibienilor. Cercetări recente realizate de Institutul Național de Zoologie și Biologie a Conservării al Smithsonian și de Institutul de Cercetări Tropicale Smithsonian, publicate în Journal for Nature Conservation, au identificat în Panama locuri potențiale unde aceste animale ar putea supraviețui în ciuda răspândirii maladiei.
Boala chytrid a amfibienilor, cunoscută și sub denumirea de chitridiomicoză, este provocată de ciuperca Batrachochytrium dendrobatidis. Aceasta s-a răspândit rapid în America Centrală și de Sud începând cu anii 1970 și este considerată responsabilă pentru aducerea pe pragul dispariției a numeroase specii de broaște neotropicale, inclusiv multe din genul Atelopus, cunoscute sub numele de broaște arlechin. Specia Atelopus zeteki nu a mai fost observată în sălbăticie din 2009.
Cartografierea riscului sezonier al bolii
Deși ciuperca este prezentă aproape în întreaga arie istorică de răspândire a genului Atelopus, severitatea bolii fluctuează în funcție de temperatură și umiditate, asemănător modului în care cazurile de gripă umană variază cu anotimpurile. Folosind modele dezvoltate anterior care stabileau unde este prezentă boala și când este cea mai severă, autorii au creat hărți ale zonelor nepotrivite pentru ciupercă, pentru a identifica locurile în care broaștele eliberate în natură ar putea prospera.
„Am încercat să eliberăm broaște arlechin crescute în captivitate în sălbăticie și am înregistrat pierderi mari din cauza ciupercii chytrid care persistă în mediu”, a declarat Brian Gratwicke, biolog specializat în conservare la Institutul Național de Zoologie și Biologie a Conservării al Smithsonian și autor principal al studiului. „Cartografind refugiile climatice, avem în sfârșit un instrument pentru a clasifica locurile potențiale de eliberare, permițându-ne să selectăm zonele unde animalele eliberate au cele mai bune șanse de supraviețuire.”
Broaștele supraviețuitoare indică refugii potențiale
Cercetătorii au constatat că majoritatea speciilor de broaște arlechin din Panama persistă doar în locuri unde peste 80% dintre sezoane sunt nepotrivite pentru infecții de intensitate medie și ridicată. O singură specie, broasca arlechin variabilă (Atelopus varius), a fost găsită în zone favorabile bolii, ceea ce sugerează că aceasta ar fi putut dezvolta rezistență la ciupercă.
Modelele nu doar că identifică locuri potențiale pentru reintroducere, ci indică și zone unde populațiile sălbatice de Atelopus ar putea încă exista. „Capacitatea noastră de a identifica refugiile climatice este esențială dacă sperăm să localizăm populații care ar fi putut dispărea din majoritatea arealului lor”, a explicat Carrie Lewis, doctorandă la Universitatea George Mason și autoare principală a studiului. „Aceste populații persistente ar putea furniza o sursă de gene pentru consolidarea populațiilor aflate în îngrijire umană și ar oferi oportunități de suplimentare a populațiilor sălbatice.”
Testarea ipotezei prin viitoare eliberări în natură
Un studiu pilot anterior realizat cu broaște arlechin Limosa (Atelopus limosus) a dus la moartea mai multor exemplare din cauza ciupercii. Alegând locuri considerate nepotrivite pentru boală, cercetătorii speră să reducă pierderile în viitoarele încercări de reintroducere.
Cercetătorii au înființat colonii de siguranță în captivitate pentru numeroase specii, inclusiv pentru broasca arlechin Toad Mountain (Atelopus certus), aflată în pericol critic de dispariție, în cadrul Proiectului de Salvare și Conservare a Amfibienilor din Panama, la Gamboa.
Deși numărul actual de refugii potențiale este limitat, au fost identificate și alte oportunități. Modelele anticipează și zone care, deși în prezent favorabile bolii, ar putea deveni nepotrivite în următorii ani din cauza schimbărilor climatice. Cercetătorii avertizează că modificările climatice ar putea avea efecte negative și asupra broaștelor adaptate la habitatele montane reci.
„Ghidându-ne după aceste refugii climatice și după hărțile de potrivire a habitatului pentru Atelopus, am început deja să evaluăm locuri potențiale pentru potrivirea habitatului și pentru viitoare studii de eliberare”, a afirmat Roberto Ibáñez, cercetător la Institutul de Cercetări Tropicale Smithsonian și coautor al studiului. „Aceste instrumente ne vor permite să testăm experimental ipoteza refugiilor climatice prin viitoare încercări de eliberare.”
