Experiențe din copilărie care prezic fericirea la vârsta adultă
Un studiu internațional coordonat de Universitatea din Nottingham, desfășurat în trei țări, a identificat un set de experiențe din copilărie care prezic multiple dimensiuni ale stării de bine la vârsta adultă, printre care sănătatea, fericirea, nivelul de anxietate, satisfacția față de viață, satisfacția cu relațiile sociale și încrederea generală în ceilalți.
Cercetarea, publicată în Journal of Happiness Studies, a evidențiat experiențe precum îngrijirea responsivă din partea părinților sau a celor care se ocupă de copil, numeroase oportunități de joc liber și un climat emoțional pozitiv acasă. Toate aceste experiențe fac parte din ceea ce cercetătorii numesc „cuibul evoluat” — un cadru de practici parentale pe care sugarii umani ar fi evoluat să le aștepte și care au fost identificate anterior ca esențiale pentru o dezvoltare sănătoasă.
La studiu au participat persoane cu vârste între 18 și 34 de ani din Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Japonia. Aceștia au raportat ce experiențe au avut în copilărie și au răspuns apoi la o serie de întrebări despre starea lor actuală de bine, multe dintre ele folosite în mod obișnuit de Office for National Statistics pentru a evalua starea de bine în Regatul Unit.
„Știm că experiențele din copilărie joacă un rol critic în modelarea stării de bine de-a lungul vieții. Studiul nostru subliniază valoarea analizării modului în care creștem copiii împreună, dintr-o perspectivă evolutivă, deoarece mediile în care am evoluat ca specie sunt foarte diferite de cele în care trăiesc astăzi mulți oameni”, a declarat dr. Eugene Malthouse de la Școala de Economie, coordonatorul studiului.
Împreună cu cercetători de la Universitatea din Warwick și Universitatea din Osaka, echipa a constatat că, în toate cele trei țări, experiențele din copilărie legate de practicile „cuibului evoluat” au fost asociate cu multiple măsuri ale stării de bine personale, inclusiv sănătatea, satisfacția față de viață, fericirea și un nivel mai scăzut de anxietate. De asemenea, aceste experiențe au fost asociate constant cu satisfacția față de relațiile sociale, cu sentimentul de apartenență la cartierul propriu și cu nivelul de încredere în ceilalți.
Este important că aceste asocieri au fost evidente în ciuda diferențelor culturale semnificative dintre cele trei țări. Ele au rămas semnificative din punct de vedere statistic și după controlarea factorilor demografici precum venitul și educația.
„În ansamblu, rezultatele noastre evidențiază importanța oferirii de experiențe care susțin nevoile biologice, psihologice și sociale ale copiilor. Ele demonstrează, de asemenea, valoarea „cuibului evoluat” ca cadru de gândire despre aceste experiențe”, a adăugat Malthouse.
Studiul a mai constatat că experiențele din copilărie raportate de participanți pot fi grupate în funcție de caracterul lor pozitiv sau negativ. În timp ce multe cercetări anterioare s-au concentrat pe importanța evitării experiențelor negative, rezultatele indică faptul că experiențele pozitive au fost, în general, un predictor mai puternic al stării de bine la vârsta adultă decât absența experiențelor negative.
