Percepția timpului, nu cantitatea, influențează sănătatea mintală
Un studiu realizat de Universitatea din Colorado Boulder pe 646 de studenți universitari arată că persoanele cu programe mai aglomerate prezintă rate semnificativ mai scăzute de depresie și obțin note mai bune. În schimb, cei care resimt o presiune constantă a timpului au rate mai ridicate de anxietate și depresie, indiferent de cât de plin este calendarul lor.
Cercetarea, publicată în Journal of American College Health, a analizat două dimensiuni distincte ale timpului: presiunea temporală, definită ca senzația subiectivă de grabă, și deficitul de timp, adică lipsa obiectivă de ore neangajate. Participanții au oferit informații despre orele petrecute săptămânal la cursuri, în pregătire academică, la locul de muncă și pe navetă, precum și date despre nivelul de anxietate, depresie și mindfulness. De asemenea, au permis accesul la mediile academice și la dosarele școlare.
Rezultatele au arătat că deficitul de timp a fost puternic asociat atât cu note mai bune, cât și cu rate mai scăzute de depresie. Presiunea temporală crescută, în schimb, s-a corelat cu mai multă anxietate, mai multă depresie și note mai slabe. Un aspect important relevat de studiu este că persoanele cu puțin timp liber nu resimt neapărat presiunea timpului.
Autoarea principală a studiului, Caitlin McKimmy, doctorandă în cadrul Departamentului de Psihologie și Neuroștiințe, subliniază că datele nu dovedesc că un program aglomerat cauzează fericirea. Este posibil ca persoanele cu o sănătate mintală mai bună să caute în mod natural mai multe activități, iar cele care se confruntă cu stări depresive să refuze mai des angajamente. De asemenea, factori comuni ar putea influența atât percepția asupra timpului, cât și sănătatea mintală.
Cercetarea sugerează că ideea conform căreia „mai puțin este mai mult” nu se aplică întotdeauna. Studiul nu a găsit dovezi că adăugarea de activități într-un program afectează performanța academică sau sănătatea mintală. Dimpotrivă, retragerea socială atunci când notele sau activitatea profesională încep să scadă ar putea avea efecte contrare, generând un program monoton și un sentiment de singurătate.
Un alt rezultat notabil este că participanții cu scoruri mai mari la măsurătorile de mindfulness au resimțit mai puține efecte negative asupra sănătății mintale atunci când se simțeau presați de timp. McKimmy explică faptul că atenția la momentul prezent pare să ofere o protecție împotriva impactului negativ al presiunii temporale.
Recomandările autoarei pentru cei care se simt stresați de programul lor includ umplerea calendarului cu activități aliniate pasiunilor și valorilor personale, prezența în moment și, atunci când apar tensiuni, focalizarea pe respirație și ancorarea în corp și în prezent.
„Cantitatea de timp pe care o avem într-o săptămână nu este foarte maleabilă”, a declarat McKimmy. „Dar modul în care ne gândim la timp este.”
