707 observații științifice pe feriboturi dezvăluie dinamica rapidă a distribuției marilor mamifere marine din Mediterana
Un total de 707 observații științifice realizate la bordul feriboturilor arată modul în care distribuția marilor animale marine din vestul Mării Mediterane și din Adriatica se modifică în doar câteva săptămâni.
Unde se află marile animale marine ale Mediteranei, precum balena fin, cașalotul sau delfinul afalin? Toate indiciile sugerează că aceste specii se deplasează între zonele marine într-un timp remarcabil de scurt și pe scări spațiale relativ mici. Unele specii, precum delfinul dungat, își mențin o prezență relativ stabilă în anumite zone, în timp ce altele, precum balena fin, se deplasează și se concentrează în zone diferite de la o campanie de observare la alta.
Acestea sunt principalele concluzii ale proiectului Synoptic Ferry Observation Network (SYNFONY), o inițiativă de monitorizare a megafaunei marine din Mediterana, realizată cu sprijinul liniilor de feribot și al companiilor de transport maritim. În cadrul proiectului, profesorii Odei Garcia-Garin și Manel Gazo de la Facultatea de Biologie și de la Institutul de Cercetare a Biodiversității (IRBio) coordonează observațiile de-a lungul rutei Barcelona–Tangier–Barcelona. La proiect au participat peste 20 de voluntari, în principal studenți ai programelor de biologie, științe marine și științe ale mediului.
Între iunie și iulie, trei campanii științifice au înregistrat 707 observații de megafaună marină, în principal ale celor opt specii de cetacee frecvent prezente în Mediterana: balena fin (Balaenoptera physalus), cașalotul (Physeter macrocephalus), balena cu cioc a lui Cuvier (Ziphius cavirostris), delfinul comun (Delphinus delphis), delfinul afalin (Tursiops truncatus), delfinul dungat (Stenella coeruleoalba), delfinul lui Risso (Grampus griseus) și globicefalul cu înotătoare lungi (Globicephala melas).
Au fost înregistrate și două specii de broaște țestoase marine: broasca țestoasă căscată (Caretta caretta) și broasca țestoasă verde (Chelonia mydas). Observațiile realizate pe 19 rute fixe de transport maritim din vestul Mediteranei și din Adriatica au oferit o imagine amplă și simultană asupra distribuției megafaunei marine, în special a cetaceelor și broaștelor țestoase. Feriboturile comerciale devin astfel platforme de observare a biodiversității marine, folosind rutele pe care le navighează în mod regulat pentru a colecta date despre prezența și distribuția speciilor.
Delfinul dungat oferă unul dintre cele mai clare exemple. „În prima campanie a fost observat mai frecvent și pe o zonă mai extinsă. În a treia campanie, însă, observațiile au fost mult mai concentrate spațial, în special pe una dintre rutele din coridorul spaniol”, explică Garcia-Garin și Gazo, de la Departamentul de Biologie Evolutivă, Ecologie și Științe ale Mediului al Universității din Barcelona.
Balena fin a prezentat un număr relativ stabil de observații în cele trei campanii. Cu toate acestea, distribuția sa de-a lungul diferitelor rute s-a modificat considerabil.
„Broaștele țestoase marine au arătat, de asemenea, o variabilitate semnificativă. Broasca țestoasă căscată a fost taxonul cel mai frecvent observat pe parcursul întregii perioade de monitorizare. Cu toate acestea, numărul observațiilor a scăzut de la prima campanie la cele ulterioare, iar în paralel au fost detectate schimbări în distribuția sa în cadrul rețelei de rute monitorizate”, notează specialiștii.
SYNFONY se desfășoară în cadrul Rețelei de Monitorizare a Mediteranei prin Transecte pe Linii Fixe (FLT Med Net), coordonată de Institutul Italian pentru Protecția și Cercetarea Mediului (ISPRA), din care IRBio-UB face parte de aproape 10 ani. Această inițiativă se bazează pe peste două decenii de experiență în colaborare cu companiile de transport maritim.
Traficul maritim este una dintre presiunile care se pot suprapune spațial și temporal cu prezența cetaceelor și a broaștelor țestoase. Datele obținute de SYNFONY pot contribui la dezvoltarea de noi modele dinamice de evaluare a riscurilor, care integrează prezența speciilor, intensitatea traficului maritim și condițiile de mediu într-un singur cadru.
„Scopul este de a identifica mai precis care zone și care perioade prezintă un risc potențial crescut pentru megafauna marină și de a avansa spre o mai bună înțelegere și gestionare a spațiului marin mediteranean”, afirmă specialiștii.
„În această provocare, trebuie să mulțumim tuturor voluntarilor care, în calitate de observatori la bord, au făcut posibile aceste campanii, precum și companiilor de transport maritim și tuturor persoanelor și instituțiilor care au contribuit la dezvoltarea proiectului. Participarea și implicarea lor sunt esențiale pentru a continua să extindem cunoașterea biodiversității marine mediteraneene și pentru a avansa în conservarea acesteia”, concluzionează Garcia-Garin și Gazo.
