Studiu: Schimbare ecologică majoră în nordul Mării Baltice
Cercetătorii de la Universitatea Umeå au identificat o schimbare fundamentală în echilibrul nutrienților din Golful Botniei, potrivit unui studiu publicat în Scientific Reports. Analiza, bazată pe trei decenii de date de monitorizare din Suedia și Finlanda, arată că Marea Botnică a trecut de la limitarea de fosfor la limitarea de azot, iar Golful Botnic se îndreaptă rapid în aceeași direcție.
Istoric, apele nordice ale Mării Baltice erau considerate în mare măsură limitate de fosfor. Noile date arată însă că, în ultimele trei decenii, concentrațiile de fosfor au crescut substanțial, în timp ce nivelurile de azot au rămas stabile sau au scăzut. Această schimbare a modificat echilibrul dintre cei doi nutrienți și a alterat care dintre ei limitează producția biologică din mare.
„Putem observa o schimbare clară în Marea Botnică. Echilibrul de nutrienți care caracteriza zona acum câteva decenii nu mai există. Acest lucru este important deoarece nutrientul limitativ influențează modul în care funcționează întregul ecosistem”, a declarat Siv Huseby, cercetător la Centrul de Științe Marine Umeå și autor principal al studiului.
Cercetătorii au constatat că Marea Botnică a trecut de la limitarea de fosfor la limitarea de azot imediat după anul 2000. Golful Botnic rămâne limitat de fosfor, dar aceeași tendință este vizibilă și acolo, ceea ce sugerează că schimbări similare ar putea avea loc în viitor.
Creșterea concentrațiilor de fosfor poate contribui, de asemenea, la o producție primară mai mare și la crearea condițiilor favorabile pentru cianobacteriile care fixează azotul. Astfel de înfloriri sunt deja în creștere în unele părți ale Mării Baltice de nord și sunt frecvent asociate cu probleme de eutrofizare, inclusiv apă tulbure, funduri marine sărace în oxigen și perturbări ale ecosistemelor marine care pot afecta de la organismele mici până la populațiile de pești.
„Am fost surprinsă de scăderea clară a raportului DIN:DIP, în special în Golful Botnic. Dacă această tendință continuă, zona ar putea deveni limitată de azot în câteva decenii. Limitarea de azot favorizează cianobacteriile filamentoase în detrimentul altor fitoplancton, ceea ce poate perturba ecosistemele și crește riscul de înfloriri algale dăunătoare. Observăm deja mai multe astfel de cianobacterii în Marea Botnică, iar acestea ar putea deveni comune și în Golful Botnic”, a adăugat Huseby.
O posibilă explicație pentru nivelurile crescute de fosfor este că ape bogate în fosfor din Bazinul Baltic central se deplasează spre nord în Golful Botniei. Cercetătorii susțin că acest lucru evidențiază cât de strâns sunt conectate condițiile de mediu din diferite părți ale Mării Baltice.
Constatările au implicații pentru managementul de mediu. Strategiile actuale s-au bazat pe ipoteze de lungă durată privind limitarea nutrienților în apele nordice ale Mării Baltice. Potrivit cercetătorilor, aceste ipoteze ar putea necesita reconsiderare pe măsură ce condițiile continuă să evolueze.
„Pentru a reduce eutrofizarea în Golful Botniei, eforturile din întreaga Marea Baltică trebuie să continue. O mare parte din creșterea fosforului provine din Bazinul Baltic central, ceea ce face esențială cooperarea regională prin HELCOM, Comisia de Protecție a Mediului Marin Baltic. Reducerea zonelor moarte, diminuarea aporturilor de nutrienți și abordarea schimbărilor climatice sunt toate esențiale pentru limitarea înfloririlor dăunătoare de cianobacterii”, a concluzionat Huseby.
