Competențele solide de citire îi pot ajuta pe adolescenți să reziste dezinformării
Elevii cu competențe de citire mai solide reușesc mai bine să identifice dezinformarea online, iar aceste abilități pot fi deosebit de importante pentru adolescenții din medii defavorizate, arată un nou studiu realizat la Brown School de la Universitatea Washington din St. Louis.
„Competențele de citire contează cel mai mult pentru elevii defavorizați”, a declarat Jason Jabbari, profesor asistent la Brown School și coautor al studiului. „Decalajul de rezistență la dezinformare dintre elevii bogați și cei săraci este cel mai mare în rândul cititorilor slabi și se reduce considerabil în rândul cititorilor puternici.”
Studiul, intitulat „Reading between the lies: Reading achievement, socioeconomic inequality, and adolescents’ resistance to misinformation”, a fost publicat în septembrie în revista Social Science Research. Acesta a analizat date de la 232.901 adolescenți din 49 de țări care au participat la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor din 2022.
Jabbari și coautorul său, Mobarak Hossain de la London School of Economics and Political Science, au examinat modul în care elevii evaluează și distribuie informații online, inclusiv dacă verifică acuratețea, compară sursele și distribuie informații despre care știu că sunt false.
Studiul sugerează că abilitățile de citire pot ajuta la reducerea decalajelor socioeconomice în capacitatea elevilor de a rezista dezinformării, a spus Jabbari.
Competențele de citire pot reduce decalajul
Elevii proveniți din medii socioeconomice mai ridicate au fost, în general, mai buni la resistența la dezinformare decât colegii lor cu statut socioeconomic mai scăzut. Însă legătura dintre performanța la citire și rezistența la dezinformare a fost cea mai puternică în rândul elevilor defavorizați.
Competențele de citire mai puternice le-au oferit elevilor cu mai puține resurse un avantaj mai mare, a constatat studiul.
„Competențele de citire ar putea juca un rol compensatoriu aici”, a spus Jabbari. „Elevii din familii mai avantajate au adesea alte forme de sprijin, cum ar fi părinți care discută despre știri, acces la surse credibile și norme care încurajează scepticismul, în timp ce elevii din familii cu venituri mai mici pot avea mai puțin acces la aceste forme de sprijin și se pot confrunta cu o expunere crescută la dezinformare. Drept urmare, capacitatea de a înțelege, compara și evalua texte poate avea o greutate mai mare pentru elevii din familii cu venituri mici.”
Studiul sugerează că consolidarea competențelor de alfabetizare ar putea fi o modalitate importantă de a reduce dezinformarea și efectele sale inegale, a spus Jabbari.
Aproape o treime au distribuit informații false
Studiul arată, de asemenea, cât de dificil le este adolescenților să navigheze prin dezinformare, chiar și atunci când raportează că folosesc unele strategii de bază de verificare. Aproape o treime dintre elevii incluși în studiu au declarat că au distribuit informații inventate fără a le semnala ca atare.
Mulți elevi au raportat că compară sursele sau verifică informațiile, dar aceste obiceiuri nu i-au împiedicat întotdeauna să distribuie dezinformare.
„Am analizat modul în care sute de mii de elevi gestionează informațiile online, cum ar fi dacă compară sursele, verifică acuratețea înainte de a distribui sau transmit mai departe lucruri despre care știu că sunt inventate”, a spus Jabbari. „Majoritatea elevilor raportează unele obiceiuri de bază de verificare, dar mulți încă au încredere în ceea ce citesc sau distribuie conținut neverificat.”
Jabbari a spus că comportamentul online al adolescenților este modelat nu doar de capacitatea lor de a evalua informațiile, ci și de mediul lor social.
Școlile pot consolida obiceiurile de verificare
Concluziile indică școlile ca un loc important pentru a-i ajuta pe elevi să navigheze prin dezinformare.
„În primul rând, construirea înțelegerii la citire în sine contează, mai ales pentru elevii din familii cu venituri mai mici, care par să beneficieze cel mai mult de pe urma competențelor de citire mai solide”, a spus Jabbari.
El a indicat, de asemenea, strategii explicite precum lectura laterală, în care elevii părăsesc un site web și consultă alte surse în loc să judece credibilitatea unei pagini după aspectul ei. Alte abordări includ „prebunking”, intervenții bazate pe jocuri și mesaje care încurajează oamenii să ia în considerare acuratețea înainte de a distribui informații.
Adolescenții de 15 ani sunt un grup deosebit de important de abordat, a spus Jabbari, deoarece navighează tot mai independent prin informațiile online, fiind în același timp încă accesibili prin intermediul școlilor.
„Aceasta înseamnă că îi putem ajunge încă pe aproape toți prin instruire în sala de clasă înainte de a intra în viața adultă și de a începe etape majore, cum ar fi votul”, a spus el.
