Bunăstarea profesorilor, legată de rezultatele elevilor
O sinteză amplă a cercetărilor existente arată că starea psihologică a profesorilor este asociată constant cu motivația și performanța elevilor. Analiza, publicată în Educational Psychology Review, a reunit 186 de studii și date de la peste 350.000 de profesori din întreaga lume, fiind cea mai extinsă de acest tip de până acum.
Studiile incluse au fost publicate între 1977 și 2023 și au acoperit școli primare, secundare și instituții cu clase combinate din 33 de țări. Punctul de plecare a fost observația că numeroase cercetări mai mici sugerau o legătură între starea profesorilor și rezultatele elevilor, însă fără o estimare clară a mărimii sau consistenței acestei relații.
Cum au fost definite bunăstarea și starea de rău
Cercetătorii au definit bunăstarea profesorilor într-un sens larg, incluzând autoeficacitatea (credința în propria capacitate de a-și face treaba), satisfacția profesională și implicarea, motivația pentru muncă și funcționarea psihologică generală, precum starea afectivă pozitivă și capacitatea de a face față solicitărilor.
Starea de rău a profesorilor a fost caracterizată prin epuizare profesională, stres, depresie, anxietate și alte semne de tensiune psihologică. Pentru rezultatele elevilor, cercetătorii au analizat performanța academică (note, scoruri la teste și măsurători similare) și motivația (interesul pentru învățare, obiectivele stabilite și încrederea în propriile capacități).
Ce arată rezultatele
Analiza a constatat că bunăstarea profesorilor este asociată în mod constant cu o motivație și o performanță mai ridicate ale elevilor. Starea de rău a profesorilor a prezentat un model opus, cu o asociere ușor mai slabă. Astfel, atunci când bunăstarea profesorilor era ridicată, rezultatele elevilor la examene și motivația lor de a învăța erau bune, iar când starea de rău era ridicată, rezultatele erau slabe.
Profesorii cu satisfacție profesională mai mare, motivație pentru muncă sau funcționare psihologică generală mai bună au prezentat asocieri de dimensiuni similare cu rezultate școlare superioare ale elevilor.
De ce liceul ar putea fi diferit
Legătura dintre bunăstarea profesorilor și rezultatele elevilor a fost mai puternică în licee decât în școlile primare. Acest lucru ar putea fi legat de schimbările din viața elevilor pe măsură ce cresc. Copiii mai mici sunt influențați de o gamă mai largă de factori, inclusiv de părinți, iar influența parentală tinde să scadă de-a lungul anilor de școală.
Pe măsură ce elevii ajung la liceu, câștigă mai multă independență în învățare, dar se bazează mai mult pe profesori pentru îndrumare academică. Acest lucru ar putea explica de ce bunăstarea profesorilor este mai influentă pentru elevii mai mari decât pentru cei mici. Același model nu a apărut însă și în cazul stării de rău a profesorilor, iar cercetătorii nu au încă o explicație clară pentru această diferență.
Posibile explicații
O teorie sugerează că profesorii ale căror nevoi de autonomie, competență și conexiune sunt satisfăcute sunt mai predispuși să predea într-un mod care sprijină autonomia și motivația elevilor. O idee înrudită arată că profesorii care se simt bine sunt mai capabili să-și gestioneze clasa, să construiască relații mai puternice cu elevii și să predea într-un mod care le susține motivația. Ambele explicații sunt plauzibile, dar nu au fost testate direct în cadrul acestui studiu.
Limitele cercetării
Asocierile găsite au fost de dimensiuni mici până la moderate, ceea ce înseamnă că sunt suficient de consistente între studii pentru a fi luate în serios. Totuși, bunăstarea profesorilor nu a fost singurul factor legat de performanța unui elev într-un anumit an. Asocierile au fost, de asemenea, similare ca mărime cu cele ale altor factori bine stabiliți în cercetarea școlară, cum ar fi calitatea relațiilor dintre profesori și elevi.
Dovezile sunt corelaționale, ceea ce înseamnă că nu se poate afirma că îmbunătățirea bunăstării profesorilor cauzează rezultate școlare mai bune. Se poate spune doar că cele două tind să evolueze împreună. Un lider școlar sprijinitor, de exemplu, ar putea ridica simultan bunăstarea unui profesor și cultura academică a școlii, fără ca una să o cauzeze pe cealaltă.
Cum pot fi sprijiniți profesorii
Volumul de muncă este cea mai frecvent invocată sursă de stres pentru profesori. De aceea, factorii de decizie trebuie să continue să caute modalități de a corela volumul de muncă cu orele de predare. Este nevoie și de investiții în sprijinul care îi ajută pe profesori să facă față, precum volume de muncă gestionabile, conducere școlară sprijinitoare și relații colegiale solide.
Acestea nu sunt soluții rapide și necesită investiții. Rezultatele cercetării sugerează însă că merită făcute atât pentru elevii din clasă, cât și pentru profesorii din fața ei.
