Vânturile stratosferice pot anticipa cererea extremă de energie în Europa
O nouă cercetare arată că o slăbire a vânturilor polare normale din timpul iernii crește șansele de frig extrem în Europa și, implicit, un vârf al cererii de energie. În mod obișnuit, vânturi puternice și stabile dinspre vest circulă la mare altitudine deasupra Arcticii în timpul iernii, formând ceea ce este cunoscut drept „vârtejul polar stratosferic”.
Aproximativ o dată la doi ani, acest vârtej se destramă temporar, într-un fenomen numit „încălzire stratosferică bruscă” (SSW). Acest proces încălzește vârtejul, dar determină ca aerul rece de la suprafața Pământului să se deplaseze spre sud, către regiuni precum Europa și America de Nord.
Riscul de cerere extremă de energie, de până la trei ori mai mare
Studiul, condus de Universitatea din Exeter, a constatat că încălzirile stratosferice bruște cresc șansele unei cereri extreme de energie electrică — definită ca cel puțin 20% peste medie — în nordul și centrul Europei de 1,5 până la 3 ori. Lucrarea a fost publicată în revista Meteorological Applications, sub titlul „The influence of sudden stratospheric warmings on extreme European electricity demand”.
Vremea rece care urmează după aceste fenomene — precum în cazul episodului „Beast from the East” din 2018 — sosește de obicei la câteva săptămâni după schimbarea vânturilor polare stratosferice. Aceasta înseamnă că încălzirile stratosferice bruște pot oferi guvernelor și furnizorilor de energie un semnal de avertizare pentru a se pregăti pentru un consum extrem.
Ce spun cercetătorii
„În februarie 2018, vârtejul polar s-a scindat în două”, a declarat Dr. Regan Mudhar, acum la Universitatea din Lausanne. „Aceste evenimente nu afectează întotdeauna temperaturile de la suprafață, dar acesta a fost urmat de vreme severă rece în Regatul Unit și în mare parte din nordul Europei.”
El a adăugat: „Am analizat relația dintre încălzirile stratosferice bruște și cererea extremă de energie electrică, generată de nevoia de încălzire, și am găsit o legătură clară. Vremea extrem de rece creează multiple riscuri — inclusiv o cerere mare de energie — iar constatările noastre pot fi folosite pentru a ajuta la pregătirea pentru evenimente viitoare.”
Sistemele de încălzire influențează vârfurile de consum
Studiul a constatat că modificarea cererii de energie diferă de la o țară la alta. De exemplu, țările scandinave — în mare măsură bine adaptate la frigul extrem — au înregistrat o creștere mai mică a consumului de energie atunci când temperaturile au scăzut. În schimb, Franța — care are un sistem energetic puternic electrificat — a înregistrat o creștere mult mai accentuată a cererii.
Dr. Hannah Bloomfield, de la Universitatea Newcastle, a declarat: „Regatul Unit este relativ bine adaptat la vremea rece în prezent, datorită dependenței de încălzirea centrală pe gaz. Totuși, pe măsură ce facem tranziția către zero emisii nete, o mare parte din încălzirea tradițională pe gaz trebuie electrificată, adică înlocuită cu pompe de căldură, iar atunci perioadele de vreme rece cu vânt slab vor face din ce în ce mai dificil să menținem luminile aprinse la un cost scăzut pentru consumatori.”
Riscurile de frig persistă într-o lume care se încălzește
Mudhar a precizat: „Trăim și vom continua să trăim o încălzire determinată de emisiile de gaze cu efect de seră, dar încălzirile stratosferice bruște vor avea loc foarte probabil în continuare, aducând cu ele vreme rece.”
„Aceasta înseamnă că, deși este crucial să continuăm reducerea emisiilor pentru a atenua schimbările climatice, este important să analizăm cât de pregătiți suntem pentru evenimente extreme precum acestea, pe măsură ce facem tranziția către surse de energie regenerabilă”, a adăugat el.
