Descoperire paleontologică: un crocodil preistoric cu dinți de pieptene
Cercetătorii de la Universitatea din Portsmouth și Universitatea Hassan II din Casablanca au identificat o specie nouă de crocodil preistoric care a trăit acum aproximativ 170 de milioane de ani. Animalul, denumit Ctenosuchus tenuidens, avea un bot lung și îngust, prevăzut cu dinți extrem de subțiri, asemănători unor ace, diferiți de cei ai oricărui rudă apropiată cunoscută.
Specia aparține grupului de reptile marine și de apă dulce numit thalattosuchieni, care a trăit în era dinozaurilor. Fosilele au fost găsite în roci formate în râuri și lacuri străvechi, în zona care astăzi corespunde Munților Atlas din sud-estul Marocului.
Descoperirea dințișorilor sub microscop
Hamzah Imran, de la Școala de Științe ale Mediului și Vieții din cadrul Universității Portsmouth, este autorul principal al studiului publicat în Journal of Vertebrate Paleontology. El a relatat că cercetătorii au observat mici cercuri negre de fiecare parte a osului lung din mijlocul unuia dintre fosile și le-au examinat la microscop.
„Am zgâriat cu atenție în jurul unuia dintre cercurile negre cu un bisturiu, iar pe măsură ce descopeream mai mult, acesta devenea tot mai lung. Atunci ne-am dat seama că acele cercuri negre erau de fapt dinți incredibil de subțiri”, a declarat Imran.
Aceste caractere au inspirat numele speciei: „cteno” înseamnă „pieptene”, „suchus” înseamnă „crocodil”, iar „tenuidens” înseamnă „dinți subțiri”.
O dietă bazată pe prăzi minuscule
Studierea dinților fosili la microscoape puternice și examinarea structurii lor interne au arătat că aceștia aveau creste specializate și erau așezați foarte apropiat unul de altul. Aceste caracteristici indică o dietă neobișnuită.
În loc să vâneze prăzi mari, Ctenosuchus se hrănea probabil cu pești foarte mici, crustacee precum racul-broască și alte creaturi acvatice mici.
„Dinții sunt atât de fini încât nu credem că animalul prindea pradă obișnuită. Dacă ar fi prins un pește mare și acesta s-ar fi zvârcolit, dinții delicati s-ar fi sfărâmat. Presupunem că se hrănea cu prăzi moi, cum ar fi creveți, viermi și pești mici, nimic care să-i spargă dinții”, a explicat Imran.
Aceste obiceiuri alimentare fac specia să se deosebească puternic de alți crocodili cu bot lung, ceea ce reprezintă o descoperire deosebit de interesantă.
Adaptări similare la reptile preistorice diferite
Cercetarea ajută la o mai bună înțelegere a diversității și ecologiei rudelor preistorice ale crocodililor care au trăit pe supercontinentul Gondwana, ce includea și Africa de astăzi. De asemenea, arată că diferite grupuri de animale preistorice au dezvoltat independent adaptări alimentare similare.
Dinții lui Ctenosuchus seamănă cu cei ai unor reptile acvatice străvechi numite mesosauri și chiar cu cei ai anumitor pterozauri cu bot lung care au trăit milioane de ani mai târziu. Fălcile și dinții lui Ctenosuchus prezintă numeroase asemănări cu fălcile unor pterozauri jurasici precum Gnathosaurus și Ctenochasma, despre care oamenii de știință cred că se hrăneau prin filtrare.
În ansamblu, fosilele arată că rudele crocodililor din Jurasic ocupau o gamă mai largă de habitate și roluri alimentare decât se credea anterior, evidențiind ecosistemele preistorice bogate care au existat cândva în Maroc.
„Aceasta arată că mai sunt multe de explorat. Marocul are o istorie fosiliferă incredibil de bogată, dar încă mai sunt multe de descoperit”, a adăugat Imran.
