Integritatea electorală, testată în 2025 de dezinformare, violență și hazarde naturale
Alegerile organizate în întreaga lume în 2025 s-au confruntat cu presiuni multiple asupra integrității proceselor electorale, de la violență și dezinformare până la defecțiuni ale administrației electorale, atacuri cibernetice și hazarde naturale, potrivit unui raport realizat de International Institute for Democracy and Electoral Assistance (International IDEA), în colaborare cu Electoral Integrity Project.
Raportul, intitulat „Review of the 2025 Year of Elections: Inclusivity, Transparency and Trust”, analizează 39 de țări care au organizat alegeri naționale în 2025 și examinează atât riscurile, cât și modul în care instituțiile electorale răspund acestora, cu accent pe incluziune, transparență și încredere. Documentul a fost co-semnat de Toby James, profesor de politică și politici publice la University of East Anglia.
„Raportul arată că toate țările, mari sau mici, se confruntă cu provocări în a se asigura că alegerile le oferă cu adevărat oamenilor puterea de decizie. Dar arată și valoarea extragerii de lecții dincolo de granițe”, a declarat James. „Provocări precum rolul banilor în alegeri, dezinformarea electorală și polarizarea politică nu sunt limitate la o singură țară. Eforturile de îmbunătățire a alegerilor ar trebui, prin urmare, să fie globale.”
Campaniile electorale rămân o parte deosebit de vulnerabilă a ciclului electoral. Raportul semnalează presiuni tot mai mari asupra integrității mass-media și finanțării campaniilor, pe fondul scăderii libertății presei și al fluxurilor financiare tot mai digitalizate, care creează noi provocări pentru procesele electorale.
Printre principalele constatări se numără prezența narativelor de dezinformare în cel puțin 62% dintre cele 39 de alegeri naționale monitorizate. În Moldova, Irlanda, Côte d’Ivoire și Australia au fost înregistrate acuzații de fraudă electorală, afirmații înșelătoare vizând candidați, deepfake-uri generate de inteligența artificială, dezinformare cibernetică și conținut politic înșelător răspândit pe platforme precum WeChat și RedNote.
Violența bazată pe gen a fost documentată în cel puțin 22 de țări monitorizate, în contexte electorale naționale, multe dintre incidente fiind comise, facilitate sau amplificate prin tehnologii digitale. Candidatele și oficialii electorali din țări precum Ecuador, Chile și Germania au fost ținta unor atacuri online misogine, rasiste și sexualizate, inclusiv hărțuire coordonată, amenințări, imagini manipulate și conținut sexualizat generat de inteligența artificială.
Hazardele naturale, precum inundațiile, valurile de căldură și furtunile tropicale, au afectat 12 alegeri naționale și locale din 11 țări monitorizate, evidențiind impactul tot mai mare al vremii extreme asupra proceselor electorale. Alegerile din Ecuador, Filipine și Saint Vincent și Grenadine s-au numărat printre cele afectate.
În ceea ce privește finanțarea campaniilor, anul 2025 a scos în evidență nereguli persistente legate de cheltuielile de campanie, supraveghere slabă și aplicare deficitară a legilor existente, precum și interferențe ale unor interese corporative și străine. Datele Electoral Integrity Project arată că etapele de campanie electorală au rămas cele mai slab performante din ciclul electoral, cu exemple notabile în Australia, Albania și România.
Cu toate aceste presiuni, raportul constată că nivelul calitativ al alegerilor a rămas în general stabil. Documentul surprinde și modul în care autoritățile electorale testează noi soluții pentru a răspunde acestor presiuni, a întări încrederea în procesele electorale și a le crește rezistența la perturbări.
„Autoritățile electorale sunt solicitate să gestioneze riscuri tot mai complexe, de la dezinformare și violență la hazarde naturale și perturbări operaționale”, a afirmat Erik Asplund, consilier senior la International IDEA. „Acest raport arată de ce anticiparea acestor riscuri, consolidarea capacității instituționale și colaborarea cu partenerii sunt esențiale pentru protejarea alegerilor și a încrederii publice.”
Structurat în nouă capitole și 20 de studii de caz, raportul analizează exemple de inovare din întreaga lume, inclusiv modificări ale modalităților de vot, utilizarea instrumentelor digitale, reforme de reglementare, măsuri de gestionare a riscurilor și noi forme de cooperare. Deși nu toate inițiativele au produs rezultatele scontate, exemplele oferă lecții practice despre modul în care administrarea electorală se poate adapta la condițiile politice, tehnologice și de mediu în schimbare.
„Noile provocări la adresa integrității electorale necesită soluții inovatoare. Acest raport evidențiază unii dintre pașii importanți făcuți în întreaga lume pentru a întări calitatea alegerilor, precum și problemele care necesită atenție în continuare”, a declarat Holly-Ann Garnet, profesoară la Royal Military College of Canada.
