Conflictul cu tatăl influențează accesul adolescenților la servicii de sănătate mintală
Adolescenții care se confruntă cu un nivel ridicat de conflict în relația cu tatăl lor sunt mai puțin susceptibili să apeleze ulterior la servicii specializate de sănătate mintală, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU).
„Cu cât adolescenții experimentează mai mult conflict cu tatăl lor, cu atât sunt mai puțin predispuși să utilizeze ulterior servicii specializate de sănătate mintală”, declară Mina Moeineslam, doctorandă în cadrul Departamentului de Psihologie al NTNU și autoarea principală a articolului publicat în European Child & Adolescent Psychiatry.
Cercetătorii speră că aceste concluzii vor atrage o atenție sporită asupra rolului pe care îl au tații atunci când adolescenții au nevoie de ajutor.
„Atunci când adolescenții se confruntă cu probleme de sănătate mintală, ei se adresează adesea mai întâi părinților sau prietenilor pentru sprijin emoțional. O relație bună cu persoanele din jurul lor poate juca astfel un rol esențial în încurajarea tinerilor să solicite îngrijire profesională”, explică Moeineslam.
Date din studiul TESS
Datele analizate provin din studiul longitudinal norvegian Trondheim Early Secure Study (TESS). Cercetătorii au urmărit 822 de adolescenți cu vârste între 12 și 18 ani, pe parcursul a patru anchete.
Factorii examinați au inclus gradul de apropiere resimțit față de mamă, față de tată și față de cel mai bun prieten, precum și nivelul de conflict experimentat în aceste relații.
Rezultatele nu au arătat nicio asociere între utilizarea serviciilor de sănătate mintală de către tineri și relațiile lor cu mama sau cu cel mai bun prieten. Nici gradul de apropiere față de tată nu a părut să conteze, însă nivelul de conflict cu tatăl a ieșit în evidență.
„Studiul nostru sugerează că factorii legați de nevoie și criteriile clinice sunt mai importanți în determinarea admiterii la serviciile specializate decât factorii relaționali”, afirmă Silje Steinsbekk, profesoară în cadrul Departamentului de Psihologie al NTNU.
Aceasta nu înseamnă că relațiile adolescenților cu părinții și prietenii sunt lipsite de importanță. Ele pot juca în continuare un rol semnificativ în etapele anterioare ale procesului de căutare a ajutorului, cum ar fi atunci când tinerii își împărtășesc problemele sau caută sprijin emoțional.
„Sprijinul din partea familiei și prietenilor poate reduce uneori nevoia de ajutor profesional”, adaugă Steinsbekk.
Factori suplimentari luați în considerare
Cercetătorii au analizat și o serie de alți factori care ar putea influența dacă adolescenții apelează la servicii de sănătate mintală. Printre aceștia se numără utilizarea anterioară a serviciilor de sănătate, genul, statutul profesional și relațional al părinților, sănătatea mintală a părinților, simptomele emoționale ale adolescenților, deficiențele funcționale, percepția asupra nevoii de ajutor și evenimentele stresante din viață.
„Asocierea dintre conflictul tată-adolescent și utilizarea redusă a serviciilor specializate persistă chiar și atunci când luăm în calcul alți factori de risc. Totuși, studiul nu stabilește dacă relația cu tatăl este cauza diferenței în utilizarea serviciilor”, precizează conferențiarul Vera Skalicka.
Mecanismul rămâne neclar
Există mai multe explicații posibile pentru diferența în utilizarea serviciilor. Conflictul tată-adolescent, de exemplu, poate îngreuna dezvăluirea problemelor de sănătate mintală sau primirea sprijinului în căutarea ajutorului. Conflictele pot influența, de asemenea, modul în care părinții percep nevoia adolescentului de ajutor profesional.
„Avem nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege aceste conexiuni”, subliniază profesorul Lars Wichstrøm, coordonatorul studiului Trondheim Early Secure Study (TESS).
