Matematica sub presiune: de ce pierderile par mai puțin dureroase atunci când suntem stresați
Un studiu recent sugerează că presiunea psihologică poate modifica modul în care oamenii evaluează riscurile financiare, făcând pierderile potențiale să pară mai puțin importante. Cercetarea, publicată în revista Motivation and Emotion, a fost condusă de Matteo De Tommaso și colegii săi de la Universitatea Milano-Bicocca.
La experiment au participat 61 de adulți sănătoși, împărțiți aleatoriu în două grupuri. Ambele grupuri au rezolvat probleme de aritmetică, dar unul dintre grupuri a fost supus unei presiuni suplimentare: un cronometru cu numărătoare inversă, sunete de eroare și un observator aflat în apropiere. Imediat după aceea, participanții au fost puși să accepte sau să respingă 64 de pariuri, fiecare oferind șanse egale de câștig sau pierdere de puncte. Li s-a spus că pariurile selectate vor determina un bonus monetar.
Analiza alegerilor a arătat că grupul supus presiunii a acordat pierderilor un coeficient de aproximativ 1,7 ori mai mare decât câștigurilor, comparativ cu aproximativ 2,4 ori în grupul de control. Cu alte cuvinte, deși pierderile au cântărit mai greu în ambele grupuri, diferența dintre cele două a fost semnificativă. Totuși, cercetătorii notează că dovezile statistice sunt modeste, iar diferența nu ar rezista unui test mai strict care să țină cont de multiplele rezultate analizate.
Pe parcursul pariurilor, participanții au fost expuși și unui al doilea tip de informație: posibilele câștiguri și pierderi au apărut în interiorul unor cercuri colorate diferit. Ulterior, într-o sarcină de atenție, culorile respective au revenit în jurul unor litere de pe ecran, iar participanții trebuiau să indice direcția unui T înclinat. Deși culorile nu mai ofereau șansa de a câștiga ceva și nu preziceau poziția literei, răspunsurile au fost ușor mai rapide atunci când ținta apărea în culoarea asociată anterior cu câștigurile. Cercetătorii nu au găsit însă o creștere detectabilă a acestui avantaj în rândul persoanelor din grupul supus presiunii.
Ritmul cardiac a crescut în timpul rezolvării problemelor de aritmetică în grupul supus presiunii, dar evaluările subiective ale stresului și nivelurile hormonului cortisol nu au diferit clar între grupuri. Cercetătorii sugerează că scenariul experimental ar fi putut influența și implicarea sau spiritul competițional al participanților.
Studiul se alătură unei imagini mixte privind modul în care stresul afectează deciziile. O cercetare anterioară din 2016, care a indus stresul prin imersarea în apă rece, nu a găsit niciun efect asupra aversiunii față de pierdere. De asemenea, momentul contează: la momentul testului de atenție ulterior, ritmurile cardiace nu mai erau ridicate peste nivelul de bază în grupul supus presiunii, iar dimensiunea modestă a eșantionului ar fi putut masca efecte mai mici.
Experimentul lasă deschisă întrebarea dacă presiunea schimbă ceea ce oamenii observă, cât de mult cântăresc informațiile sau ambele. Urmărirea atenției în timpul luării deciziilor ar putea aduce împreună aceste două întrebări.
