Albinele de iederă ripostează împotriva albinelor melifere care alungă alți polenizatori de pe flori
Albinele melifere îi concurează agresiv pe polenizatorii sălbatici din Marea Britanie, iar un studiu recent a surprins pentru prima dată amploarea acestui comportament, arătând cum acestea restricționează accesul la hrană, atacă și alungă alte specii. Cercetarea, coordonată de Universitatea Anglia Ruskin și publicată în Ecological Entomology, s-a desfășurat timp de doi ani în cinci zone din Cambridge și împrejurimi, toate situate la mai puțin de 300 de metri de colonii cunoscute de albine melifere.
Cercetătorii au urmărit insectele care se hrăneau pe mur și iederă, plante importante pentru nectar și polen, ce atrag un număr mare de vizitatori când sunt înflorite. Vizitatorii au fost împărțiți în cinci categorii: albine melifere, bondari, albine solitare, muște tip hoverfly și „altele”, care includeau fluturi, gândaci și viespi. Pe parcursul a 93 de ore de observație, au fost înregistrate toate interacțiunile în care un polenizator perturba sau împiedica accesul altuia la o floare. Rezultatele au fost clasificate ca „victorie”, când o insectă câștiga accesul la floare în detrimentul alteia, sau „partajare”, când ambele aveau acces fără conflict.
Analiza a arătat că densitățile mai mari de albine melifere erau asociate atât cu un număr mai mic de alți polenizatori, cât și cu mai multe interacțiuni competitive, albinele melifere având cea mai mare proporție de victorii. Pe mur, o dublare a densității albinelor melifere corespundea unei reduceri de 14% a abundenței bondarilor, iar pe iederă, mai multe albine melifere erau legate de mai puține albine solitare și muște hoverfly.
Albinele melifere nu doar că au câștigat majoritatea interacțiunilor, dar au făcut-o inițiind conflicte agresive, adesea alungând alte insecte. Alți polenizatori le evitau activ în 28% dintre interacțiunile pe mur și în 36% dintre cele pe iederă, iar albinele melifere i-au deplasat sau alungat pe rivali în cel puțin una din cinci situații de victorie pe ambele plante. Cercetătorii au înregistrat foarte puține interacțiuni agresive care să nu fi fost inițiate de albinele melifere.
Singura specie care le-a contestat supremația a fost albina de iederă, o albină solitară non-nativă, observată pentru prima dată în Marea Britanie în 2001. Aceste albine au fost văzute apărându-și sursa de hrană, deplasând și alungând albinele melifere. „Un lucru interesant este că albina de iederă câștiga mai des confruntările cu albinele melifere. Este prima dată, din câte știm, când sunt observate astfel de comportamente, iar acest lucru arată că albinele de iederă se pot ține piept în astfel de întâlniri”, a declarat Victoria Buckle, autoarea principală a studiului și doctorandă la Universitatea Anglia Ruskin.
Studiul, parte a unui proiect mai amplu menit să înțeleagă și să atenueze impactul competiției între speciile de polenizatori, sugerează și că schimbările climatice ar putea intensifica și mai mult concurența. Cercetătorii au constatat că perioadele cu temperaturi mai ridicate erau asociate cu o creștere a interacțiunilor competitive. Se știe că stresul termic poate determina florile să producă mai puțin nectar, iar hrana mai limitată ar putea explica intensificarea interacțiunilor dintre specii.
În același timp, polenizatorii reacționează diferit la variațiile de temperatură: temperaturile scăzute pot îmbunătăți capacitatea de hrănire a muștelor hoverfly și a bondarilor, sensibili la temperaturi ridicate, în timp ce pentru albinele melifere se întâmplă invers. Într-un studiu anterior, o creștere a temperaturii cu 12°C a dus la o înmulțire de zece ori a numărului de albine melifere care părăseau stupii.
„Scopul studiului nostru nu a fost să descurajăm apicultura, ci să înțelegem mai bine cum are loc competiția între speciile de polenizatori sălbatici și cei gestionați, pentru a-i putea conserva pe cei sălbatici, care au un rol ecologic atât de important”, a explicat Victoria Buckle. „Deoarece albinele melifere i-au întrecut pe toți ceilalți polenizatori sălbatici, iar încălzirea viitoare din Marea Britanie este probabil să agraveze și mai mult competiția, este important să găsim modalități prin care albinele melifere și polenizatorii sălbatici să poată coexista, mai ales în zonele cu densitate mare de stupi, cum sunt cele urbane.”
