Strămoș comun pentru cele mai vechi animale de pe Pământ
Brahiopodele, considerate printre cele mai vechi animale de pe Pământ, împart un strămoș comun cu briozoarele și cu foronidele, potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances. Cercetarea, realizată la Universitatea St Andrews, reprezintă prima analiză filogenomică cuprinzătoare a tuturor celor cinci ordine existente de brahiopode și a liniilor înrudite.
Un grup evolutiv unic numit Lophophorata
Rezultatele arată că brahiopodele fac parte dintr-un singur grup evolutiv numit Lophophorata. În cadrul acestuia, brahiopodele sunt cel mai strâns înrudite cu un grup-soră format din briozoare, cunoscute și ca „animale de mușchi”, și din foronide, numite popular „viermi potcoavă”, care trăiesc în tuburi și filtrează hrană din apă.
Această înrudire înseamnă că brahiopodele, briozoarele și foronidele împart un strămoș comun de tip vermiform, la care s-a dezvoltat organul distinctiv numit lofofor. Acesta a dat naștere unei diversități remarcabile de forme corporale și adaptări ecologice.
O istorie de peste jumătate de miliard de ani
Brahiopodele apar în registrul fosil aproape de originea acestuia, cu primele înregistrări din Cambrianul timpuriu, acum aproximativ 540–520 de milioane de ani. Au supraviețuit tuturor extincțiilor în masă cunoscute și perioadelor de schimbări climatice majore și pot fi găsite și astăzi în diverse părți ale oceanelor lumii, schimbându-se puțin în ultima jumătate de miliard de ani.
În ciuda acestei istorii evolutive remarcabile, brahiopodele rămân slab înțelese, în special în privința originilor evolutive și a relațiilor de înrudire cu alte animale.
Asemănătoare cu scoicile, dar fundamental diferite
Brahiopodele pot părea scoici banale, dar nu sunt deloc obișnuite. Ca și moluștele bivalve, au corpul închis între două valve mineralizate, de obicei din carbonat de calciu. Diferența esențială este că cele două jumătăți de cochilie ale bivalvelor sunt imagini în oglindă, în timp ce valvele brahiopodelor diferă ca formă.
În interiorul cochiliei, brahiopodele au un organ distinctiv de hrănire și respirație numit lofofor, o coroană ciliată de tentacule, care nu seamănă cu corpul moale al unei moluște. Aceste trăsături fac brahiopodele ușor de distins, dar au îngreunat stabilirea relațiilor lor evolutive cu alte animale.
O schimbare neobișnuită în compoziția cochiliei
Coautoarea studiului, dr. Hana Jurikova de la Școala de Științe ale Pământului și Mediului din cadrul Universității St Andrews, a declarat că cercetarea nu doar lămurește ce sunt de fapt brahiopodele și le plasează în arborele evolutiv al vieții, ci aruncă lumină și asupra evoluției cochiliei la aceste animale. Un rezultat izbitor este că mineralogia cochiliei brahiopodelor s-a schimbat cel puțin o dată de-a lungul istoriei lor evolutive.
Potrivit acesteia, brahiopodele par să fi dezvoltat inițial o cochilie calcitică, iar mai târziu și una organofosfatică. Această schimbare majoră de mineralogie, de la carbonat de calciu la material organofosfatic compus în principal din fosfat de calciu, în cadrul unui singur grup de animale, este de neconceput până acum și indică flexibilitatea și adaptabilitatea remarcabile ale acestor organisme fascinante, considerate „fosile vii”.
