Cel mai mare ansamblu de inscripții rupestre romane, descoperit într-o peșteră din Spania
Arheologii au identificat în peștera Cova Dones, din Spania, cel mai mare ansamblu de inscripții rupestre latine cunoscut în întregul Imperiu Roman. Analiza preliminară arată că în acest loc era venerată o divinitate feminină și că femeile aveau un rol proeminent în ritualuri, o situație neobișnuită pentru societatea romană.
Au fost descoperite cel puțin 120 de inscripții latine, majoritatea estimate a data din secolele I și II după Hristos. Anterior, în peșteră erau cunoscute doar aproximativ 15 astfel de inscripții. Cercetările au fost realizate în cadrul proiectului DONARQ, condus de Aitor Ruiz-Redondo, de la Universitatea din Zaragoza și Universitatea din Southampton, și de Virginia Barciela, de la Universitatea din Alicante.
Cova Dones atrăsese anterior atenția internațională prin descoperirea celui mai mare ansamblu de artă rupestră paleolitică din estul Peninsulei Iberice. În 2024, arheologii au anunțat existența unui sanctuar roman ascuns la peste 200 de metri adâncime.
„Fiecare descoperire nouă întărește ideea că Cova Dones a fost un loc de referință pentru comunitățile care au locuit în această regiune de-a lungul a mii de ani, poate datorită aprovizionării permanente cu apă, caracterului distinctiv al peisajului subteran sau accesibilității sale”, a declarat Ruiz-Redondo.
Analiza epigrafică desfășurată în lunile mai și iunie oferă dovezi solide privind rolul proeminent al femeilor în sanctuarul subteran. Silvia Alfayé, profesoară asociată de istorie antică la Universitatea din Zaragoza, explică: „Datorită unui grup de cinci inscripții votive, putem afirma cu certitudine că, în perioada romană, în interiorul peșterii se desfășura cultul unei zeițe numite cu reverență Domina („Doamna”) și că femeile aveau un rol activ în cultul ei.” Zeița avea un epitet specific, posibil legat de apă, a cărui lectură definitivă este încă în studiu.
Sergio García-Dils, lector la UNED-Sevilla și director al Școlii Spaniole de Speologie, adaugă: „Faptul că cel puțin cinci inscripții sunt dedicate aceleiași Domina demonstrează clar că nu era vorba doar de o peșteră vizitată în scopuri religioase generale. Era cadrul cultului unei divinități specifice, sub un titlu de cult particular.” Concentrarea accentuată a inscripțiilor într-un singur sector al peșterii sugerează existența unui cult bine organizat și structurat.
Lecturile preliminare indică faptul că cel puțin unele femei și-au inscripționat propriile jurăminte, fără a apela la un intermediar. Până în prezent, sanctuarul rupestru roman cu cel mai mare corpus epigrafic cunoscut era La Griega, cu 107 inscripții, dintre care doar una menționează un nume feminin.
Inscripțiile sunt concentrate într-o cameră anume a peșterii, numită de cercetători Sanctuarul Roman. Textele sunt extrem de greu de observat cu ochiul liber, astfel că echipa a folosit înregistrări fotogrammetrice de înaltă rezoluție pentru a identifica inscripții trecute cu vederea și pentru a distinge altele considerate anterior parte din același text. Textele sunt păstrate atât pe pereți, cât și pe tavanul camerei.
Podeaua este caracterizată de o serie de bazine naturale formate din depozite minerale, care rețin apa ce curge prin sistemul peșterii. Aceste bazine par să fi servit drept locuri unde vizitatorii depuneau ofrande rituale variate. Arheologii au documentat in situ mai multe astfel de ofrande, inclusiv două inele, o brățară, vase în formă de cupă, fusaiole, fragmente ceramice și resturi faunistice. Acestea completează descoperirea unei monede romane din timpul împăratului Claudius, găsită în sanctuar în campania din 2024.
Numeroasele fusaiole din sanctuar indică oferirea de fuse, instrumente de prelucrare a textilelor asociate în antichitate cu femeile. „Aceste dovezi se potrivesc remarcabil cu datele epigrafice care indică participarea activă a femeilor la viața rituală a sanctuarului”, explică Barciela. „De asemenea, ne invită să reconsiderăm cel mai vechi nume atestat al sitului, Cova de les Dones („Peștera Femeilor”). Este posibil ca acest nume să păstreze memoria fosilizată a unui loc asociat de mult timp cu femeile sau cu ființe supranaturale feminine.”
Conservarea in situ atât a materialelor arheologice, cât și a inscripțiilor rupestre într-un sanctuar subteran roman este extrem de rară. O parte substanțială a peșterii Cova Dones așteaptă încă investigații detaliate, iar multe inscripții rămân în studiu. Pentru acest an este planificat și un program major de conservare și promovare publică a peșterii, care va crea noi instrumente pentru cercetare și implicare publică, inclusiv posibilitatea unor vizite virtuale imersive.
