Climate change ar putea explica apariția bruscă a ciupercii Candida auris
Într-un studiu publicat în revista mSphere, Carla Schuh și Chaitanya Gokhale de la Biocentrul Universității din Würzburg au analizat aproximativ 180 de studii pentru a sintetiza stadiul actual al cunoașterii despre Candida auris. Cercetătorii sugerează că schimbările climatice ar putea fi factorul care a făcut această ciupercă infecțioasă pentru oameni.
Dintre cele estimate 3 până la 5 milioane de specii de fungi existente pe Pământ, doar câteva sute pot infecta oamenii. Potrivit cercetătoarei Carla Schuh, acest lucru se datorează parțial faptului că majoritatea fungilor nu pot crește la temperatura corpului uman, de 37 de grade Celsius. Schimbările climatice ar putea determina însă mulți fungi să se adapteze la temperaturi mai ridicate și astfel să poată coloniza corpul uman.
Habitatul original rămâne necunoscut
Studiul nu demonstrează că schimbările climatice au cauzat efectiv creșterea infecțiozității Candida auris, dar cercetătorii au identificat numeroase indicii în studiile analizate care susțin această explicație. Habitatul original al ciupercii rămâne necunoscut până în prezent, posibilele zone fiind regiunile de coastă, zonele umede sau alte medii saline. Chaitanya Gokhale explică astfel că există mai multe explicații posibile pentru apariția bruscă și răspândirea rapidă a fungului. Pe lângă schimbările climatice, sunt discutate și alte modificări ale mediului cauzate de om, precum utilizarea fungicidelor în agricultură.
Rata mortalității în infecțiile sanguine
Candida auris a fost descoperită pentru prima dată în 2009, în Japonia, la urechea unui pacient, de unde provine și numele său, care se traduce literal prin „drojdia urechii”. În câțiva ani, ciuperca a fost găsită simultan pe mai multe continente, în linii genetice diferite, ceea ce indică, în biologia evoluționistă, existența unui factor selectiv activ la nivel global, precum schimbările climatice. Fungul crește cu ușurință la 37 de grade Celsius și poate rezista chiar la temperaturi de până la 47 de grade Celsius, spre deosebire de rudele sale cele mai apropiate. De asemenea, supraviețuiește perioade îndelungate pe suprafețele din spitale și este adesea rezistent simultan la mai multe medicamente antifungice.
Toate aceste caracteristici fac din Candida auris o amenințare pentru persoanele cu sistem imunitar slăbit, precum pacienții spitalizați sau rezidenții din centrele de îngrijire. Dacă pătrunde în fluxul sanguin, rata mortalității variază, în funcție de studiu, între 20% și 67%. Pentru multe țări, cifra este de aproximativ 52%. În timpul unui focar din Europa cu 140 de cazuri confirmate, 41% dintre cei afectați au decedat în decurs de o lună.
Infecțiile fungice, în creștere la nivel mondial
Articolul analizează și descoperirile cercetărilor globale privind modul în care schimbările de mediu influențează răspândirea bolilor fungice. Exemplele includ specii precum Cryptococcus gattii și Aspergillus fumigatus, dar și alți fungi care colonizează regiuni noi sau dezvoltă frecvent rezistență. Carla Schuh notează că în comunitatea științifică există consens că infecțiile fungice devin din ce în ce mai semnificative la nivel mondial, însă cauzele exacte și rolul factorilor individuali rămân subiectul unor dezbateri aprinse.
Sisteme de alertă timpurie pentru noi patogeni
Mulți cercetători concluzionează că este necesară o mai bună supraveghere, pentru a detecta cât mai devreme posibil noi patogeni, înainte de apariția unor focare majore. Aceștia propun monitorizarea sistematică a fungilor în sol, apă, aer și în spitale, ceea ce ar presupune integrarea strânsă a monitorizării mediului, a cercetării climatice, a biologiei evoluționiste și a medicinei. Dezvoltarea unor astfel de sisteme de alertă timpurie și a măsurilor preventive ar necesita investiții substanțiale în diagnostic, infrastructură de laborator și dezvoltarea de medicamente. Ca prim pas, modele teoretice ar putea ajuta la prezicerea, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a speciilor care ar putea deveni problematice.
Cercetătorii de la Würzburg subliniază că, având în vedere schimbarea dinamicii infecțiilor cu Candida, investiția în dezvoltarea unor astfel de cadre predictive este imperativă, întrucât se așteaptă ca și alte specii strâns înrudite să urmeze aceeași traiectorie.
