Peste 50.000 de decese legate de caniculă în orașele europene în vara anului 2026
Un studiu estimează că în vara anului 2026 s-au înregistrat peste 50.000 de decese legate de caniculă în zonele urbane din Europa, aproximativ două treimi dintre acestea fiind atribuite încălzirii de origine umană. Cercetarea a fost coordonată de London School of Hygiene & Tropical Medicine și Imperial College London.
Analiza a cuprins temperaturile și mortalitatea estimată în 854 de zone urbane din 27 de state membre ale Uniunii Europene, Regatul Unit, Norvegia și Elveția. Împreună, aceste zone reprezintă aproximativ 40% din populația celor 30 de țări incluse în studiu.
Vara anului 2026 a avut cel mai mare bilanț de decese legate de căldură de la anul 2000 încoace, aproape dublu față de vara anului 2022, când aproximativ 29.000 de decese au fost atribuite caniculei, și față de 2003, când bilanțul a fost de circa 28.000. Aproape o treime dintre decesele estimate pentru vara anului 2026 s-au produs între 17 iunie și 1 iulie, când temperaturile medii zilnice din regiune au depășit cu peste 5°C media perioadei 1991–2020.
Europa de Sud și de Vest a înregistrat cele mai ridicate temperaturi și rate de mortalitate estimate. Europa de Vest a avut cea mai mare abatere termică, cu temperaturi medii cu aproximativ 2,9°C peste media 1991–2020, iar în unele zile temperaturile au depășit cu până la 12°C media sezonieră.
Canicula a afectat însă și părți din nordul Europei, regiuni cu veri istoric mai răcoroase. În Regatul Unit, cercetătorii au estimat aproximativ 4.500 de decese legate de căldură în cele 135 de zone urbane incluse în analiză. Persoanele vârstnice au fost cele mai afectate, dar aproximativ 6.000 dintre decesele totale din studiu au survenit în rândul persoanelor sub 65 de ani.
Unul dintre autorii studiului a declarat că vara analizată este o nouă dovadă că schimbările climatice afectează întreaga populație, nu doar regiunile fierbinți, iar orașele sunt insuficient adaptate la creșterea temperaturilor. El a subliniat necesitatea unor măsuri precum crearea de spații verzi, reducerea poluării și asigurarea asistenței medicale pentru populațiile afectate.
Studiul a fost publicat alături de o cercetare conexă care a examinat mortalitatea legată de căldură în aceleași 854 de zone urbane europene între verile anilor 2000 și 2025. Cercetătorii au estimat peste 430.000 de decese cauzate de căldură în această perioadă și au constatat că proporția deceselor atribuite încălzirii de origine umană a crescut de la aproximativ 40% în 2000 la peste două treimi în 2025.
Pentru a cuantifica rolul schimbărilor climatice, cercetătorii au comparat temperaturile zilnice din intervalul 1 iunie – 31 august cu cele dintr-un climat ipotetic fără încălzire cauzată de om, folosind observații meteorologice și modele climatice. Cele două seturi de temperaturi au fost corelate cu date privind relația dintre temperatura zilnică și decesele din toate cauzele.
Autorii precizează că rezultatele sunt estimări modelate, nu numărări ale deceselor în care căldura a fost înregistrată drept cauză, și se bazează pe ipoteze privind populațiile expuse și relația temperatură-mortalitate. Estimări similare au fost însă apropiate de cifrele raportate ulterior de autoritățile sanitare naționale.
Cercetătorii consideră că rezultatele arată necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a consolidării măsurilor de protecție împotriva căldurii, inclusiv sisteme de avertizare, îmbunătățirea locuințelor și a unităților sanitare și o planificare urbană care să ofere mai multă umbră și spații verzi.
