Grădinăritul de toamnă „leneș” poate proteja fauna sălbatică
Pe măsură ce iarna se apropie, mulți dintre noi încep să strângă frunzele și să-și pună grădinile în ordine. Însă aceste activități pot îndepărta habitate esențiale pentru iarnă pentru fauna sălbatică, în special în condițiile unor fenomene meteo tot mai imprevizibile.
Grădinile rezidențiale acoperă 4,6% din suprafața Marii Britanii – de peste trei ori mai mult decât suprafața rezervațiilor naturale naționale din Regatul Unit – astfel încât ele reprezintă refugii importante pentru biodiversitate, mai ales în zonele urbane.
Există numeroase măsuri prin care o grădină poate deveni prietenoasă cu fauna sălbatică: amenajarea unui iaz, crearea unei grămezi de compost sau plantarea de plante și arbori autohtoni. Cercetările arată însă că există obstacole în calea acestor practici, precum costurile și nivelul de efort sau de cunoaștere necesar.
Efortul necesar întreținerii unei grădini pare să descurajeze într-o asemenea măsură populația încât aproape jumătate (42%) dintre grădinile rezidențiale din Regatul Unit sunt acum acoperite cu pavaj. Tot mai mulți oameni par să prefere să-și acopere grădinile cu gazon artificial din plastic în loc să aibă o peluză neîngrijită.
Fie că motivația este atragerea mai multor fluturi în grădină anul viitor, fie doar dorința de a petrece mai mult timp pe canapea, grădinăritul prietenos cu fauna sălbatică poate implica mai puțin efort.
Lăsați frunzele pe loc
Păstrați o parte din frunzele căzute, strânse într-o grămadă într-un colț liniștit, pentru ca aricii să le folosească drept material de cuibărit în timpul hibernării. Gândacii, păianjenii și alte nevertebrate se adăpostesc de asemenea în litiera de frunze, oferind astfel hrană pentru păsările care caută hrană, precum măcăleandrii și mierlele.
Litiera de frunze nu oferă doar adăpost sau teren de vânătoare – ea poate fi și o importantă sursă de hrană. Detritivorele, precum izopodele și miriapodele, se hrănesc cu materie vegetală în descompunere și joacă astfel un rol crucial în ciclul nutrienților.
Refugiu de iarnă
Rezervați o porțiune pentru crengile căzute sau pentru o grămadă de bușteni. Stivuirea lemnelor creează colțuri și crăpături, centrul și baza grămezii rămânând mai umede și putrezind mai repede, în timp ce partea de sus se usucă. Deși acest lucru implică ieșirea din confortul casei, poate oferi un loc ușor unde să abandonați resturile de lemn și să măturați crengile desprinse.
Condițiile umede dintr-o grămadă de bușteni sunt ideale pentru gândaci și izopode, în timp ce buburuzele și fluturii tind să ocupe părțile mai uscate. Aceste nevertebrate devin apoi pradă pentru alte specii, precum amfibieni, micromamifere și păsări. Astfel, o grămadă de bușteni oferă o varietate de nișe, constituind refugiu și hrană pentru o întreagă comunitate de animale sălbatice.
Habitatele de lemn mort sunt esențiale și pentru cel mai mare gândac din Europa: rădașca. Acesta își petrece cea mai mare parte a vieții ca larvă, hrănindu-se cu lemn putrezit timp de mai mulți ani, înainte de a ieși ca adult.
Găsirea unui adăpost pe măsură ce temperatura scade este deosebit de importantă pentru ectoterme, precum amfibienii și reptilele, care se bazează pe mediul înconjurător pentru a-și regla temperatura corporală. Broaștele, tritonii și șopârlele se ascund sub grămezi de lemne, pietre și vegetație, intrând într-o stare de dormitare cunoscută sub numele de brumare, similară hibernării la mamifere.
Amânați tăierea
Amânați îndepărtarea florilor ofilite și tăierea tulpinilor plantelor perene până în primăvara următoare. Căpățânile cu semințe sunt o importantă sursă de hrană pentru păsări, precum vrăbiile și cintezele, dar și pentru micromamifere precum șoarecii și șoarecii de câmp. Tulpiniile goale oferă, de asemenea, adăpost pentru albinele solitare.
Dacă aveți norocul să aveți un pom fructifer în grădină, lăsați câteva fructe căzute. Merele și perele căzute vor fi consumate de mamifere, de la rozătoare mici la bursuci, și de păsări, precum sturzii și pițigoii. Ele sunt totodată o sursă târzie de zahăr pentru fluturi, furnici și alte nevertebrate.
Rezistați tentației de a pune grădina în ordine în prima zi însorită de primăvară. Multe animale ies din dormitare abia când zilele încep să se lungească sau când temperaturile cresc constant. Grădinăritul timpuriu poate expune fauna care iernează la înghețuri târzii. Amânarea poate include și întârzierea cosirii gazonului, pentru a lăsa păpădiile și trifoiul ca sursă timpurie de nectar pentru albine.
Prin simplul fapt că facem mai puțin, putem promova complexitatea habitatelor și putem ajuta la creșterea diversității speciilor din grădinile noastre. Așadar, ar trebui să acceptăm o grădină „dezordonată” ca nouă normă – și să ne simțim puțin mai puțin vinovați dacă nu reușim să bifăm grădinăritul de pe lista de sarcini de weekend.
