Insulele găzduiesc aproape 20% din biodiversitatea planetei, dar rămân neglijate în strategiile de conservare
Deși acoperă doar 7% din suprafața terestră a Pământului, ecosistemele insulare adăpostesc aproape 20% din biodiversitatea mondială. De la creșterea nivelului mării până la invaziile biologice, insulele se confruntă cu multiple presiuni asociate schimbărilor globale în curs, însă rămân în continuare ignorate în strategiile globale de conservare a biodiversității.
Cercetători din cadrul laboratorului Écologie, Société et Évolution (ESE) (AgroParisTech-Paris/CNRS/Université Paris Saclay) și al Centrului pentru Sinteza și Analiza Biodiversității (CESAB) au realizat prima evaluare globală a expunerii insulelor mai mari de un kilometru pătrat la schimbările globale. Rezultatele au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Schimbările climatice domină amenințările asupra insulelor până în 2050
Constatările sunt alarmante: până în 2050, schimbările climatice vor fi amenințarea dominantă pentru 65% dintre ecosistemele insulare; schimbarea utilizării terenurilor va reprezenta principala amenințare pentru 22%, în special în Pacific (Micronezia și Fiji), în Marea Baltică, în Golful Bengal și în Asia de Sud-Est; invaziile biologice vor fi principala amenințare pentru 13%, punând în pericol în mod deosebit insulele temperate, precum cele din Europa de Nord.
Echipa a identificat, de asemenea, țările și regiunile cele mai expuse în mod disproporționat la aceste riscuri, în funcție de numărul de insule situate pe teritoriul lor. Franța are un număr neobișnuit de mare de „puncte fierbinți de expunere” — insule puternic expuse tuturor celor trei amenințări — inclusiv în Polinezia Franceză și pe anumite insule din Franța continentală. Aceasta o plasează printre cele 25% dintre țările cele mai expuse. Seychelles, Bangladesh, China, Fiji, Micronezia, Danemarca, Suedia, India și Japonia sunt, de asemenea, afectate.
Direcționarea protecției către punctele fierbinți de expunere
Ca răspuns la aceste constatări, autorii solicită o protecție mai puternică a insulelor din cele 31 de țări identificate ca având un număr disproporționat de mare de puncte fierbinți de expunere, prin strategii adaptate la nivel local. Restaurarea ecosistemelor și dezvoltarea zonelor protejate se numără printre soluțiile care pot limita atât impactul schimbărilor climatice, cât și oportunitățile de stabilire a speciilor străine invazive. Hărțile de expunere realizate în cadrul acestei cercetări sunt instrumente valoroase pentru prioritizarea acțiunilor.
Echipa de cercetare subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării unor seturi de date complementare celor utilizate în studiu, astfel încât să poată fi incluse și alte amenințări insuficient reprezentate în prezent, precum poluarea cu plastic, pesticide și luminoasă, precum și supraexploatarea resurselor. Rezultatele au fost obținute prin combinarea mai multor seturi de date existente cu modelări originale la scara insulelor lumii. Modele suplimentare au fost dezvoltate pentru a produce proiecții pentru anul 2050. Hărțile care arată nivelurile de expunere ale celor 16.578 de insule analizate facilitează identificarea teritoriilor insulare care se confruntă cu cele mai mari amenințări.
