Polarizarea politică din SUA crește incertitudinea și costurile pentru companii
Polarizarea politică tot mai accentuată din Statele Unite are consecințe care depășesc cu mult sfera electorală, generând incertitudine și costuri suplimentare pentru companii. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în Strategic Management Review și realizat de Michael Holmes, profesor la Herbert Wertheim College of Business din cadrul Florida State University, împreună cu Jackson Nickerson, decan al Chaifetz School of Business din cadrul Saint Louis University.
În centrul cercetării se află conceptul de „costuri de ajustare politică” – dificultățile care împiedică guvernul să treacă de la un set stabil de politici la altul. Diviziunile partizane profunde pot face legislația mai greu de adoptat, iar dependența tot mai mare de instrumente precum ordinele executive crește riscul unor schimbări bruște de politică între administrații succesive.
Potrivit autorilor, această instabilitate are la bază un fenomen mai profund: slăbirea încrederii în „visul american”. Pentru mulți oameni, promisiunea tradițională potrivit căreia munca asiduă, educația și un loc de muncă duc la securitate financiară și mobilitate ascendentă nu mai pare realizabilă. Partidele politice oferă explicații puternic diferite pentru acest declin, ceea ce face și mai dificilă găsirea unor soluții comune.
„Fiecare partid politic pune blamul în locuri diferite și, prin urmare, susține soluții diferite”, a declarat Holmes. „Sursa blamului și pozițiile politice sunt irreconciliabile. Soluțiile implică aproape întotdeauna creșterea deficitului prin taxe mai mici și cheltuieli mai mari.”
Stimulentele structurale pot apoi întări polarizarea. Holmes a explicat că avantajele de strângere de fonduri ale organizațiilor politice naționale le oferă partidelor o influență considerabilă asupra candidaților, iar campaniile construite în jurul unor teme încărcate emoțional recompensează conflictul partizan în locul compromisului.
„Cercetările privind strângerea de fonduri sugerează că trezirea emoțiilor și identificarea unor dușmani comuni cresc donațiile”, a spus Holmes. „Ambele partide îl prezintă pe celălalt drept răufăcător și refuză să coopereze. De asemenea, tind să accentueze teme politice care ating coarde emoționale, precum avortul, mediul, controlul armelor și imigrația.”
Această dinamică îi pune pe companii și pe executivi, adesea donatori politici influenți, într-o poziție dificilă. Ei pot simți presiunea de a participa la campaniile de strângere de fonduri, dar această implicare îi poate expune la riscuri atunci când controlul politic se schimbă.
„Companiile se află într-o situație fără ieșire”, a afirmat Holmes. „De exemplu, pot simți presiunea de a dona pentru a obține sau a menține un contract guvernamental, dar nu au garanția că obțin ceea ce vor și riscă să înstrăineze celălalt partid, care ar putea fi la putere în următorii doi-patru ani.”
Pentru companii, această dilemă poate contribui la instabilitate instituțională și economică pe termen lung. Holmes a precizat că efectele se extind dincolo de ciclurile electorale, deoarece diviziunile politice profunde fac tot mai dificil ca guvernul să abordeze problemele majore, iar consecințele ajung în cele din urmă la companii și la angajații lor.
„Deoarece guvernul nu mai poate rezolva problemele așa cum o făcea odinioară, sistemul american este tot mai ineficient și instabil, ceea ce este problematic pentru toată lumea”, a spus Holmes. „De exemplu, sistemul nostru de sănătate este ineficient, iar Congresul nu a reușit să îl repare. Drept urmare, costurile din sănătate continuă să depășească inflația cu o marjă largă.”
Pentru liderii de afaceri, polarizarea politică este mai mult decât o problemă de politică publică; ea reprezintă o sursă de risc operațional. Înțelegerea modului în care conflictul partizan alimentează incertitudinea politică îi poate ajuta pe aceștia să se pregătească pentru reglementări în schimbare, costuri în creștere și instabilitate care afectează angajații și planurile strategice pe termen lung.
