De ce amână studenții și cum pot reveni pe drumul cel bun
Un studiu realizat în rândul a peste 65.000 de studenți din Statele Unite arată că procrastinarea și stresul sunt cele mai răspândite probleme din viața acestora, fiecare fiind resimțită de mai mult de șapte din zece studenți. Procrastinarea a fost de asemenea factorul de stil de viață cel mai probabil să dăuneze performanței academice și să provoace suplimentar disconfort.
Procrastinarea reprezintă o amânare inutilă a începerii sau finalizării unei sarcini. Este voluntară, dar deloc utilă: sentimentele de ușurare pe termen scurt care apar atunci când evităm sarcina au adesea costuri pe termen lung pentru învățare și pentru imaginea de sine.
Nu este doar o problemă de voință
Procrastinarea nu ține pur și simplu de voință, ci implică de obicei o deficiență de autoreglare, adică abilitatea de a ne direcționa gândurile și comportamentele către obiective precise. Autoreglarea este legată și de modul în care ne percepem ca învățăcei: când ne temem că vom avea rezultate slabe, putem evita sarcinile dificile pentru a ne proteja imaginea de sine, spunându-ne, de exemplu: „Am eșuat oare dacă nici măcar nu am încercat?”.
Deși unii studenți funcționează bine sub presiunea termenelor limită, pentru alții această presiune agravează procrastinarea. Conștientizarea faptului că ești în urmă este stresantă, iar procrastinarea poate deveni o modalitate de a simți un plus de control.
Când apare cel mai des procrastinarea
Cercetările sugerează că suntem mai predispuși să procrastinăm dacă ne aflăm în intervalul de vârstă 14–29 de ani, avem tendințe spre perfecționism, prezentăm simptome de ADHD legate de lipsa de atenție sau considerăm sarcina dificilă ori recompensele prea îndepărtate în viitor. De asemenea, procrastinăm mai des când nu avem încredere în capacitatea noastră de a îndeplini sarcina, ceea ce poate crea un cerc vicios: abilitățile sau cunoștințele de care avem cel mai mult nevoie devin cele pe care le exersăm cel mai puțin.
Șapte metode practice pentru a reveni pe drumul cel bun
Începe cu pași mici. Uneori, a începe efectiv studiul reprezintă jumătate din luptă. Rezervă-ți 5–10 minute pentru a începe lucrul și menține sarcina simplă: recitește câteva notițe sau răspunde la câteva întrebări de antrenament. Primul pas mic poate face sarcina să pară mai puțin copleșitoare și creează elan pentru continuarea învățării.
Stabilește obiective clare și realizabile. Asigură-te că știi care este scopul unei sesiuni de studiu: să exersezi o anumită abilitate, să revezi un subiect sau să scrii o versiune draft. Obiectivele clare te ajută să îți urmărești progresul și să îți ajustezi abordarea atunci când este nevoie.
Împarte sarcinile în bucăți gestionabile. Oamenii procrastinează mai probabil când sarcinile par copleșitoare, mai ales când cred că totul trebuie făcut deodată. Împărțirea sarcinilor mari în părți mai mici previne procrastinarea, iar cercetările arată că eșalonarea studiului în timp este mai benefică pentru memorie și învățare decât învățatul intens în ultimul moment.
Evită gândirea de tip „totul sau nimic”. Cu toții ne distragem uneori, iar asta nu înseamnă că întreaga zi este pierdută. Dacă observi că te-ai abătut de la sarcină, nu-ți spune că restul dimineții este compromis; în schimb, laudă-te pentru că ai revenit pe drumul cel bun.
Creează un mediu de studiu lipsit de distrageri. Atenția este esențială pentru învățare, iar distragerile, precum cele produse de dispozitive, încurajează procrastinarea. Activează modul „nu deranja” în timpul studiului și ia în considerare o deconectare digitală: lasă telefonul în altă cameră sau pune pe silențios notificările pentru e-mail, rețele sociale și smartwatch.
Învață să studiezi eficient. Este posibil să procrastinezi dacă simți că efortul nu duce la rezultate mai bune, iar tehnicile folosite, cum ar fi recitirea repetată a manualului, pot să nu fie cele mai eficiente. Merită să apelezi la practici care întăresc căile memoriei și construiesc cunoștințe solide: testarea proprie pe diverse subiecte, explicarea conceptelor prietenilor, rezolvarea de probleme de practică, găsirea de exemple și căutarea de conexiuni între conținuturile învățate.
Fii blând cu tine. Învățarea poate fi dificilă, iar pregătirea pentru examenele finale importante este adesea stresantă. Procrastinarea ne poate face să ne simțim ca niște „studenți slabi”, chiar dacă nu este adevărat. Când observi că procrastinezi, oprește-te, ia o pauză pentru o perioadă stabilită dacă ai nevoie, apoi reorganizează-te și revino la lucru.
