Hărțile oficiale nu surprind riscul real al locuințelor
Hărțile federale care delimitează zonele de risc la inundații sunt folosite adesea ca reper pentru a stabili dacă o locuință este sau nu în pericol. Dovezile acumulate arată însă că un număr semnificativ mai mare de locuințe este expus decât indică aceste hărți pentru inundațiile cu probabilitate de o dată la 100 de ani. Conform unei estimări, ar fi vorba de aproximativ 6 milioane de locuințe suplimentare, ajungându-se la 14,6 milioane de proprietăți în total.
Hărțile oficiale sunt adesea învechite, unele având două decenii. Chiar și atunci când sunt actualizate, ele se bazează de obicei pe date istorice despre inundații, nu pe proiecții ale riscului viitor. Există însă și o problemă pe care simpla redesenhare a liniilor nu o poate rezolva: hărțile răspund doar la întrebarea dacă apa ar putea ajunge în cartierul respectiv, fără a evalua riscurile unei locuințe individuale sau impactul probabil atunci când apa crește.
Aceeași stradă, riscuri diferite
Pentru a înțelege impactul real, sunt necesare date mai cuprinzătoare: adâncimea probabilă a apei la nivelul locuinței, vechimea și calitatea construcției, precum și existența unei asigurări. Cercetătorii au construit un indice detaliat de risc pentru aproape un milion de locuințe din Houston, combinând patru categorii de informații.
Prima se referă la apă: cât de adânc ar putea ajunge apa în cazul unei inundații cu probabilitate de 1% pe an, folosind un model național care estimează adâncimea la nivelul fiecărei parcele. A doua privește clădirea: vechimea, calitatea construcției și starea de întreținere, evaluate prin datele de cadastru. A treia vizează mobilitatea: cât de aglomerate sunt drumurile din apropiere, măsurate pe o rază de aproximativ 800 de metri și de 5 kilometri, pentru că traficul intens face ca inundația să perturbe deplasările la muncă, școală sau spital și să îngreuneze intervenția echipelor de salvare. A patra ține de finanțe: cât ar costa repararea locuinței și ce proporție din locuințele vecine au asigurare de inundații.
Aceste criterii nu sunt singurele posibile, însă cercetările privind inundațiile le subliniază constant importanța: câtă apă ajunge, cât de bine rezistă clădirea, dacă oamenii se pot deplasa și cât de mare este factura reparațiilor.
Diferențele apar la nivel de clădire, nu de cartier
Rezultatele arată că locuințele din același cartier pot avea scoruri de vulnerabilitate foarte diferite. De fapt, variația dintre casele din interiorul unui cartier este mai mare decât cea dintre cartiere. În practică, cunoașterea riscului unui cartier nu spune neapărat cât de puternic ar putea fi lovită o locuință anume: un cartier poate părea sigur în medie, deși conține unele dintre cele mai expuse locuințe, iar într-un cartier riscant pot exista multe case bine protejate. Problema se manifestă, așadar, la scara clădirilor, nu a cartierelor sau a codurilor poștale.
Două case de pe aceeași stradă pot avea soarte complet diferite. Una poate fi mai nouă, bine întreținută și asigurată; alta poate fi veche de decenii, situată în partea joasă a străzii unde apa se adună mai adânc, în stare proastă și fără asigurare. Aceeași furtună le-ar lăsa în situații radical diferite, cu trasee de recuperare la fel de diferite. Cercetări anterioare în Houston au constatat că peste jumătate dintre cele 100.000 de clădiri documentate ca expuse la inundații se află în afara limitelor oficiale și că aceste clădiri ignorate sunt mai probabil în stare proastă și neasigurate.
Ce pot face proprietarii și comunitățile
Proprietarii pot verifica singuri o parte dintre aceste riscuri. Pot întreba vecinii de lungă durată sau biroul local pentru zone inundabile dacă locuința sau strada au fost inundate în trecut. Pot consulta evidențele locale pentru a afla vechimea casei și pot cere unui inspector să îi evalueze starea. Pot verifica dacă drumurile către muncă și școală se inundă ușor și pot controla dacă au o poliță de asigurare de inundații și ce acoperă aceasta, întrucât majoritatea polițelor pentru locuințe nu acoperă daunele provocate de inundații.
Comunitățile pot aplica această abordare cu propriile date pentru a identifica locuințele deosebit de vulnerabile acolo unde mediile pe cartier ascund nevoia de ajutor. Pot porni de la scoruri de risc existente la nivel de adresă și pot adăuga date locale despre clădiri, drumuri și asigurări. Detaliile suplimentare contează pentru că autoritățile au resurse limitate pentru protejarea locuințelor, îmbunătățirea drenajului și sprijinirea familiilor după inundații. Date similare celor folosite pentru Houston există în mare parte a Statelor Unite, astfel încât și alte orașe expuse pot urma aceeași abordare.
Inundațiile nu se opresc la liniile de pe hartă și nu lovesc la fel fiecare casă de pe o stradă. Pentru locuitori și autoritățile locale, pregătirea ar trebui să țină cont de acest lucru.
