Ce s-a întâmplat de fapt pe Insula Paștelui? Sedimentele antice rescriu povestea „ecocidului”

Florentina

Ce s-a întâmplat cu adevărat pe Insula Paștelui? Sedimentele antice rescriu povestea ‘ecocidului’

Un studiu recent condus de cercetătorii de la Lamont-Doherty Earth Observatory oferă cele mai clare dovezi de până acum că o secetă de lungă durată a transformat viața pe Rapa Nui (Insula Paștelui) începând cu anul 1550. Aceștia au colectat probe de sedimente de la două dintre puținele surse de apă dulce ale insulei: Rano Aroi, un teren umed situat la înălțime, și Rano Kao, un lac format într-un crater. Prin analiza compoziției izotopilor de hidrogen din ceara frunzelor plantelor din acele sedimente, echipa a reconstituit o înregistrare continuă de 800 de ani a tendințelor de precipitații, demonstrând că precipitațiile anuale au scăzut și au rămas la un nivel scăzut timp de peste un secol.

Articolul publicat în revista Communications Earth & Environment contestă narațiunile îndelung ținute despre „colapsul” societății, subliniind, în schimb, că comunitățile Rapanui au fost rezistente în fața unor stresuri climatice profunde.

Metoda de reconstrucție a precipitațiilor pe Rapa Nui

Cercetătorii au fost capabili să reconstituie precipitațiile din Rapa Nui din vremuri atât de îndepărtate datorită analizei cerii frunzelor provenite din sedimentele umede. Acest metodă se dovedește a fi mai fiabilă decât metodele anterioare utilizate pentru a studia istoria climatică a insulei, care s-au bazat pe diverse proxy-uri precum abundența elementelor, polenul sau macrofossilele plantelor. Aceste metode, deși valoroase, răspund în mod complicat la variabilele climatice și de mediu. În contrast, se consideră că ceara frunzelor de pe Rapa Nui înregistrează doar informații legate de precipitațiile locale și de ariditate, ceea ce permite estimarea mai precisă a severității secetei din secolul al XVI-lea.

Seceta prelungită și influența ei asupra culturii

Analiza revela un declin îndelungat al precipitațiilor de aproximativ 600-800 mm pe an, comparativ cu perioada precedentă de trei secole. Această secetă coincide cu schimbarile culturale semnificative, inclusiv o scădere a construcției platformelor ceremoniale „ahu” și ascensiunea lacului Rano Kao ca un site ritual important. De asemenea, a început o nouă formă de ierarhie socială cunoscută sub numele de „Tangata Manu”, în care puterea putea fi obținută prin competiție sportivă, în loc de linie ancestrală.

Provocarea narațiunii de ‘ecocid’

Narațiunea de ecocid sugerează că locuitorii insulei au distrus mediul prin defrișare, ceea ce a dus la conflicte sociale și la un colaps demografic înainte de contactul european din secolul al XVIII-lea. Aceasta poveste a fost popularizată ca o parabolă pentru supra-consum global, prezentând oamenii Rapa Nui ca arhitecți ai propriei distrugeri. Cu toate acestea, multe studii recente contestă această ipoteză, demonstrând că nu există dovezi substantiale ale unui colaps demografic înainte de sosirea europenilor.

Lectii din istoria Rapa Nui pentru prezentul nostru

Cea mai importantă lecție este că oamenii sunt rezilienți. Este esențial să ascultăm vocile celor care provin din Rapa Nui și din alte insule din Pacific, care se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice. Perspectivele lor sunt mult mai relevante pentru abordarea problemelor contemporane decât orice concluzie pe care am putea-o trasa din acest studiu. Cercetarea noastră nu are scopul de a genera o nouă parabolă pentru vremurile moderne, ci mai degrabă de a contracara vechea narațiune conform căreia schimbările climatice au fost mai puțin importante decât s-a sugerat anterior.

Etapele următoare pentru cercetare

Echipa are o înregistrare a izotopilor de ceară care acoperă ultimele aproximativ 50,000 de ani de depuneri de sedimente, vizând să o folosească pentru a înțelege cum circulația atmosferică în sud-estul Pacificului răspunde la forțele climatice pe termen lung.

Rapa Nui, situată în centrul Pacificului de sud-est, la peste 3,000 de kilometri de coasta Chile și la peste 1,500 de kilometri de cea mai apropiată insulă locuită, reprezintă o resursă unică de sedimente terestre în zonă. Deoarece controlează circulația atmosferică în această regiune, cercetările noastre ar putea oferi perspective valoroase asupra modului în care climatic regional a evoluat de-a lungul timpului.

Share This Article