Fermierii din Ucraina: Odată hrănind miliarde, acum solul lor suferă de foame
Ucraina, odată cunoscută ca grădina Europei, a jucat un rol crucial în alimentarea a peste 400 de milioane de oameni la nivel global, datorită producției sale semnificative de ulei de floarea-soarelui, porumb și grâu. Cu toate acestea, un turn tragic va schimba acest peisaj agricol. De la invazia rusă la scară largă din 2022, agricultura ucraineană se află sub presiune continuă și în criză. Pe lângă blocările de cereale care au devenit subiecte de actualitate, o problemă și mai profundă se profilează la orizont: epuizarea nutrienților esențiali care contribuie la fertilitatea solului ucrainean.
Cercetările noastre arată o reversare dramatică a nivelurilor de nutrienți din solul agricol ucrainean în ultimele patru decenii. În perioada sovietică, solurile au fost fertilizate în exces, cu azot, fosfor și potasiu aplicate într-o măsură cu mult peste ce puteau absorbi plantele, ceea ce a condus la poluarea aerului și apei. Însă, odată cu independența din 1991, utilizarea îngrășămintelor a scăzut drastic, căci importurile au stagnat și numărul animalelor de fermă a scăzut, ceea ce a redus și disponibilitatea de gunoi de grajd.
Până în 2021, înainte de invazie, solurile ucrainene începuseră deja să arate semne de stres, agricultorii aplicând o cantitate mult mai mică de fosfor și potasiu decât era necesară, cu aproximativ 40-50% mai puțin fosfor și 25% mai puțin potasiu decât recoltele absoarbeau. Organicitatea solului a scăzut cu aproape 9% din 1991. Acest deficit nu erea un simplu detaliu național, ci amenința productivitatea pe termen lung a agriculturii ucrainene și, prin extensie, securitatea alimentară globală, în condițiile în care aproape 90% din bălegarul produs era irosit, ceea ce se traduce într-o pierdere anuală de aproximativ 2,2 miliarde USD.
Impactul războiului asupra agriculturii ucrainene
Intrarea în război a amplificat aceste deficite. Invazia Rusiei a perturbat lanțurile de aprovizionare cu îngrășăminte, iar prețurile au crescut vertiginos. Fermierii, conștienți de riscurile financiare, au redus deliberat utilizarea îngrășămintelor în perioada 2022-2023, riscând în același timp pierderi drastice din recolte care ar putea fi distruse, furate sau rămase nevândute din cauza rutelor de export blocate. În 2023, recoltele au absorbit cu până la 30% mai mult azot, 80% mai mult fosfor și 70% mai mult potasiu din sol decât au primit prin fertilizare.
Dacă tendințele actuale continuă, pământurile fertile ale Ucrainei ar putea suferi de degradare pe termen lung, afectând capacitatea țării de a-și relua rolul pe piețele alimentare globale după restabilirea păcii. Aceasta nu este doar o problemă locală, ci un semnal de alarmă pentru întreaga lume; agricultura bazată pe utilizarea intensivă și dezechilibrată a îngrășămintelor este insostenabilă.
Reîntregirea fertilității solului
Există soluții viabile care ar putea îmbunătăți eficiența utilizării nutrienților și ar putea reduce risipa, păstrând totodată fermele productive și profitabile. Printre măsurile propuse se numără fertilizarea precisă, utilizarea îmbunătățită a bălegarului, aplicarea îngrășămintelor cu eficiență îmbunătățită și plantarea legumelor precum mazărea sau soia, care contribuie la sănătatea solului prin fixarea nitrogenului. Chiar dacă unele dintre aceste acțiuni necesită investiții, multe pot fi implementate și în condiții minime de finanțare.
Recuperarea agriculturii ucrainene trebuie să fie o prioritate internațională, nu doar pentru a reconstrui națiunea, ci și pentru a transforma agricultura globală, asigurând o viitoare înflorire durabilă și rezilientă. În concluzie, sprijinul pentru fermierii din Ucraina nu este doar o chestiune de ajutor umanitar, ci și de respectarea și reconstrucția fundamentelor unei agriculturi care să fie bazată pe soluri sănătoase și fertilitate durabilă.
