De ce antipatia muzicală contează: preferințele negative dezvăluie identitatea și lumea socială a ascultătorilor
Un studiu realizat pe 1.078 de persoane din Australia, China, Singapore și Statele Unite, acoperind 49 de genuri muzicale, a examinat antipatiile muzicale, pornind de la premisa că acestea nu reprezintă doar absența preferinței, ci au funcții psihologice și sociale importante. Amanda Krause, lector principal în psihologie la James Cook University, a declarat că gustul muzical modelează identitatea socială, expresia personală și comportamentul cotidian.
Cercetarea a identificat cinci dimensiuni fundamentale care stau la baza aversiunii muzicale: neplăcerea, complexitatea, sentimentalismul, incongruența socială și orientarea mainstream. Dintre acestea, neplăcerea – reacția emoțională negativă imediată – și incongruența socială – senzația că muzica nu se potrivește cu identitatea sau lumea socială a unei persoane – s-au dovedit a fi cei mai puternici predictori ai antipatiei intense.
Rezultatele, publicate în jurnalul Annals of the New York Academy of Sciences, indică atât aspecte universale, cât și aspecte modelate cultural ale gustului muzical. Sentimentele de bază de neplăcere au apărut consecvente în toate culturile, în timp ce reacțiile la complexitatea muzicală și la sentimentalism au variat în funcție de contextul cultural.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că trăsăturile individuale, precum personalitatea și modul în care oamenii se raportează la muzică, au explicat o variație mai mare în ceea ce privește motivele antipatiei față de anumite muzici decât originea națională a participanților.
Conform sursei citate, respingerea muzicală poate servi mai multor scopuri dincolo de simpla evitare a sunetelor neplăcute. Oamenii se pot îndepărta de anumite muzici pentru că acestea intră în conflict cu emoțiile lor, par prea complicate sau prea sentimentale, ori poartă asocieri sociale cu care nu se identifică.
Această evitare activă îi poate ajuta pe oameni să-și regleze emoțiile, să navigheze granițele culturale și să comunice cine sunt. Ceea ce resping ascultătorii poate dezvălui informații importante despre identitățile și lumile lor sociale, la fel de mult ca muzica pe care aleg să o îmbrățișeze. Oamenii nu selectează pur și simplu muzica pe care o plac, ci folosesc ceea ce evită pentru a-și modela experiențele emoționale și pentru a semnala unde le este locul.
